Totul despre campania electorală Candidaţii au la dispoziţie un buget maxim de 60 de salarii minime brute, adică 75.000 de lei

A început campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, când românii vor merge la urne să aleagă cei aproximativ 466 de deputaţi şi senatori.
 
Norma de reprezentare este de un deputat la 73.000 de cetăţeni, respectiv un senator la 168.000. Votul va fi din nou pe liste de partid.
Candidaţii şi partidele pe care le reprezintă, asociaţiile cetăţeneşti sau candidaţii independenţi au la dispoziţie 30 de zile să îi convingă pe alegători să-i voteze.
Regulile impuse de noua legislaţie electorală este mai strictă. Cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse.

Ce este interzis în campanie?

Este interzisă distribuirea de materiale electorale, cum ar fi pixuri, găleţi, geci, dar şi organizarea de spectacole, serbări sau focuri de artificii. Sunt interzise bannerele, mesh-urile, panourile publicitare mobile, steagurile publicitare, ecranele publicitare, indicatoarele publicitare direcţionale, structurile de publicitate autoportante, mijloacele de publicitate, panourile publicitare, panourile publicitare mobile, proiectele publicitare speciale, publicitatea luminoasă, publicitate stradală (outdoor), precum şi publicitate pe vehicule.
În plus, afişele vor fi mai mici decât cele din alte campanii - cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală trebuie să aibă cel mult 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate numai în locurile speciale pentru afişaj electoral stabilite prin dispoziţie a primarului.

Sunt interzise afişele electorale care combină culori sau alte semne grafice astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale României. Candidaţii au la dispoziţie un buget maxim de 60 de salarii minime brute, adică 75.000 de lei. 

Care sunt noutăţile alegerilor parlamentare din 2016?

Guvernul a propus Autorităţii Electorale Permanente să înfiinţeze 417 secţii de votare în străinătate, cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. Guvernul va cheltui pentru organizarea alegerilor parlamentare 227,7 milioane de lei, fondurile fiind prevăzute în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS) şi Institutului Naţional de Statistică (INS).

O premieră pentru alegeri: activitatea în secţiile de votare va fi înregistrată audio-video, neîntrerupt, după ora 21.00, de când se închid secţiile şi până ce toţi membrii acestora părăsesc localul, pentru a fi supravegheată numărarea voturilor. Înregistrarea va fi făcută de operatorul de calculator, dintr-un punct fix.
O altă premieră - românii din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral şi au optat în acest sens pot vota prin corespondenţă. 
Campania a început de ieri, de la ora 00.00, şi se va încheia pe 10 decembrie, la ora 7.00.

Ce riscă cei care mituiesc sau se lasă mituiţi 

Românii trebuie să ştie că, în perioada campaniei electorale, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la trei ani şi cu interzicerea exercitării unor drepturi. De asemenea, atât candidaţii, cât şi cetăţenii simpli trebuie să mai cunoască şi faptul că este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor. Cei care nu respectă noile reguli riscă nu doar o amendă, ci şi să se aleagă cu dosar penal.