07 Jul, 2016 04:44
1664
Emilian ANDREI
Astăzi, când ar fi trebuit să împlinească 155 de ani de la naștere, Google a creat un nou Doodle în memoria cercetătoarei americane Nettie Stevens (n. 7 iulie 1861-d. 4 mai 1912).
Este considerată una dintre femeile care au revoluționat lumea prin teoriile sale.
În 1905, Stevens a publicat o lucrare revoluţionară în care a argumentat că sexul unui animal este determinat de o combinaţie de cromozomi, nu de factori de mediu cum se credea. Stevens şi-a dat seama de acest lucru prin studierea unor cromozomi extraşi de la termite şi alte insecte.
Acest sistem se bazează pe prezența de cromozomi sexuali (sau gonozomi) diferiți la indivizii de sexe diferite ai speciei, scrie wikipedia.com.
Astfel, bărbații au un cromozom X și un cromozom Y, în timp ce femeile au doi cromozomi X. Sexul heterogametic (ce posedă doi gonozomi diferiți, X și Y, și care produce deci două tipuri de gameți, unii conținând cromozomul Y și alții conținând cromozomul X) este sexul masculin. Această diferență genetică permite diferențierea sexuală la diferite persoane în timpul dezvoltării. Pentru fiecare încrucișare între un mascul și o femelă, gameții provenind de la sexul feminin vor transmite un cromozom X în timp ce gameții provenind de la sexul masculin vor transmite fie un cromozom X, fie un cromozom Y, cu o proporție egală între cele două posibilități. Astfel, organismul nou format va fi fie XX, fie XY, adică de sex feminin sau masculin, cu o probabilitate de 1:2 pentru fiecare sex.
La mamifere, inclusiv la specia umană, cromozomul Y poartă una sau mai multe gene ce determină activarea cascadei de semnalizare ce duce la formarea sexului masculin. La om gena SRY, localizată pe brațul scurt al cromozomului Y, inițiază activarea cascadei de semnalizare implicate în determinarea sexului masculin.
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: