Stiri calde
Explozii în subteran şi maşini care provoacă mici cutremure. Deşi sună rău, metodele prin care specialiştii caută petrol şi gaze în România se folosesc de zeci de ani. Dacă sunt corect făcute, nu reprezintă niciun pericol, spun specialiştii. Aceleaşi tehnici le utilizează şi americanii de la Chevron care desenează harta subsolului din Constanţa şi Vaslui.
După ce au făcut radiografia solului în apropiere de Pungeşti, americanii de la Chevron şi-au mutat toate utilajele în Dobrogea, unde au concesionate trei perimetre.
Aici, utilajele întinse pe 1.100 de kilometri vor face harta subsolului.
Aparatele înfipte în pământ captează unda seismică produsă de explozii sau de mașinile uriașe.
„Greutatea maşinii este în jur de 22 de tone acesta este modelul franţuzesc, evaluat la jumătate de milioan de euro”, a explicat Romel Blindu, tehnician.
Scopul este realizarea unei hărţi detaliate a structurii subsolului. În câteva luni de prelucrare digitală a datelor americanii de la Chevron vor afla dacă găsesc gaze de şist în Dobrogea. Abia apoi vor instala sonde cu ajutorul cărora vor afla şi volumul zăcământului de gaze.
„Această primă fază, cea de explorare, va dura aproximativ cinci ani. După ce vom trece la faza următoare, cea de producţie sau de exploatare, aceea va dura 25 până la 30 de ani”, a explicat Thomas Holst, director general Chevron Romania.
Petroliştii spun că fracturarea hidraulică va fi folosită abia când se va începe extragerea gazelor. Şi nici atunci nu ar avea de ce să se teamă oamenii. Exploatarea gazelor de şist poate duce la poluarea pânzei freatice şi la apariţia în zonă a unor microseisme numai în cazul unor accidente sau a unor situaţii excepţionale, spun specialiştii. Dacă operaţiunile se fac ca la carte, riscurile sunt minime.
„Se teme toată lumea este că se infestează apa. Ea nu se poate infesta cu lichidul care se introduce pentru a se face fracturarea hidraulică pentru că de la zona de fracturare şi până la acquiferul respectiv am o succesiune de roci, de 500 de metri minimum”, explică Cornel Dinu, prof. dr. la Facultate de Geologie şi Geofizică.
Un alt posibil efect, dacă fracturarea nu este făcută corect, este apariţia unor mici cutremure de o magnitudine de cel mult 2,8 pe scara Richter.
Sursa: digi24.ro
În câteva luni de prelucrare a datelor Chevron va afla dacă sunt gaze de şist în Dobrogea
19 Oct, 2013 06:56
2209
Explozii în subteran şi maşini care provoacă mici cutremure. Deşi sună rău, metodele prin care specialiştii caută petrol şi gaze în România se folosesc de zeci de ani. Dacă sunt corect făcute, nu reprezintă niciun pericol, spun specialiştii. Aceleaşi tehnici le utilizează şi americanii de la Chevron care desenează harta subsolului din Constanţa şi Vaslui.Aici, utilajele întinse pe 1.100 de kilometri vor face harta subsolului.
Aparatele înfipte în pământ captează unda seismică produsă de explozii sau de mașinile uriașe.
„Greutatea maşinii este în jur de 22 de tone acesta este modelul franţuzesc, evaluat la jumătate de milioan de euro”, a explicat Romel Blindu, tehnician.
Scopul este realizarea unei hărţi detaliate a structurii subsolului. În câteva luni de prelucrare digitală a datelor americanii de la Chevron vor afla dacă găsesc gaze de şist în Dobrogea. Abia apoi vor instala sonde cu ajutorul cărora vor afla şi volumul zăcământului de gaze.
„Această primă fază, cea de explorare, va dura aproximativ cinci ani. După ce vom trece la faza următoare, cea de producţie sau de exploatare, aceea va dura 25 până la 30 de ani”, a explicat Thomas Holst, director general Chevron Romania.
Petroliştii spun că fracturarea hidraulică va fi folosită abia când se va începe extragerea gazelor. Şi nici atunci nu ar avea de ce să se teamă oamenii. Exploatarea gazelor de şist poate duce la poluarea pânzei freatice şi la apariţia în zonă a unor microseisme numai în cazul unor accidente sau a unor situaţii excepţionale, spun specialiştii. Dacă operaţiunile se fac ca la carte, riscurile sunt minime.
„Se teme toată lumea este că se infestează apa. Ea nu se poate infesta cu lichidul care se introduce pentru a se face fracturarea hidraulică pentru că de la zona de fracturare şi până la acquiferul respectiv am o succesiune de roci, de 500 de metri minimum”, explică Cornel Dinu, prof. dr. la Facultate de Geologie şi Geofizică.
Un alt posibil efect, dacă fracturarea nu este făcută corect, este apariţia unor mici cutremure de o magnitudine de cel mult 2,8 pe scara Richter.
Sursa: digi24.ro
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
Victor Ponta “Se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem”
09 Nov 2014 2457
Mark Gitenstein, fost ambasador SUA, despre gazele de șist „ Cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit”
11 Sep 2014 2361_thumb2.jpg)
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: