Patriarhia explică de ce nu se opune construirii marii moschei. Despre proiect. În județul Constanța este cea mai veche moschee

Patriarhia Română nu se opune ridicarii unei moschei la Bucureşti, a declarat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei, Vasile Bănescu, la Digi24 Tv.
 
Învitat la emisiunea „În faţa ta", el spus că motivul pentru care biserica nu se opune este pentru că ar fi vorba de un lăcaş de cult recunoscut de stat și că a primit asigurări că nu este vorba de un centru de pregătire al unor lideri islamici.
 
 „Patriarhia nu se opune construirii unui lăcaş de cult, al unui cult oficial recunoscut de stat. Ar fi o contradicţie de termeni. Problema ridicarii moscheii nu are legătură cu biserica, ci cu guvernul care dă aprobările. Am fost asigurat de Secretariatul pentru culte că e vorba de o moschee mai mare decât cea dintr-un oraş de provincie, și că nu e vorba de un centru de pregătire a unor lideri islamici”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
 
Muftiatul Cultului Musulman din România are obligaţia ca, pe terenul pus la dispoziţia Secretariatului de Stat pentru Culte prin H.G. nr. 372/2015 de către Guvernul României și dat în folosinţă gratuită pe o perioadă de 49 de ani, în conformitate cu prevederile protocolului de punere în posesie asupra terenului, să construiască un lăcaş de cult în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ce va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului București.

Astfel, în baza celor convenite prin protocolul semnat între Secretariatul de Stat pentru Culte şi Muftiatul Cultului Musulman din România, pe terenul sus menționat va fi edificată o moschee cu capacitatea de aproximativ 1000 de persoane, având ca anexe, un loc de abluţiune (spălare ritualică a credincioşilor musulmani înaintea slujbei), casă parohială, bibliotecă şi un centru de asistență socială. Proiectul acestor clădiri va fi avizat de Secretariatul de Stat pentru Culte.

Atunci când lucrările vor fi finalizate, personalul clerical ce va sluji la viitoarea Moschee Centrală din Bucureşti va fi numit, potrivit legislaţiei în vigoare, de către Muftiatul Cultului Musulman din România și își va desfășura activitatea religioasă cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.
 
Prin urmare moscheea va fi ridicată pentru Cultul Musulman din România,  printr-un proiect elaborat, avizat și aprobat în România, pe un teren ce aparține Statului Român, ce se află și se va afla în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, autoritate de specialitate ce-și menține, în numele Statului Român, dreptul de aviz atât asupra construcției cât și asupra celor care vor sluji în ea.

Este de precizat că din punct de vedere confesional, conform Legii 489/2006, musulmanii  sunt reprezentaţi în raport cu statul şi cu terţi exclusiv prin autoritatea religioasă a Comunității Musulmane din România, Muftiatul Cultului Musulman din România, care este reprezentat şi condus de Muftiu, având reşedinta în municipiul Constanţa.

Cea mai mare parte din cei aproximativ 70.000 de musulmani din România sunt de rit sunnit, majoritatea dintre ei locuind în județele Constanța, Tulcea, Ilfov, Municipiul București, Brăila, Călărași, Galați cât și în celelalte județe ale țării.

Religia Islamică şi practicarea Islamului pe teritoriul actual al României are o tradiţie de peste nouă secole, 0,3 % din populația țării declarându-se de această confesiune, conform ultimului recensământ, iar Muftiatul Cultului Musulman din România are in administrare 75 de lăcaşuri de cult islamice.

Cel mai vechi lăcaş de cult musulman din România funcţionează în Municipiul Mangalia, moscheea monumentală Esmahan Sultan, construită în anul 1525.

În Municipiul Constanţa, finalizată în 1913, se află Moscheea Regală Carol I. Construcție monument istoric, această moschee poate fi, în opinia Muftiatului Cultului Musulman din România, prin dimensiuni și armonia  volumetrică, un posibil model arhitectural pentru noul lăcaş de cult ce urmează să fie proiectat în București.