Lumea poeziilor Eduard Zalle - Cum aș putea?

În mintea mea se-ncaieră păunii

Și bat cu cozile întruna aer fad.

Când visele mi le vânează unii,

Cum aș putea de sus să nu mai cad?

 

Cum aș putea să am acum dorințe

Când, uite, port stindardul neiubirii

Și când în palme îmi cotrobăie ființe:

Mirese-n albul pur și-n negru, mirii?

 

În mintea mea clepsidra se încarcă

Cu firele nisipului bătut de vânt

Și care-mpinge către larg o barcă,

Vaporul ce mă duce în mormânt?

 

Și-n mintea mea se-nghesuie albastre

Priveliști ale unei mări necunoscute

Și triluri dulci, privighetori măiastre

ʾMi cântă. Dar cine să le-asculte?

 

Și-mi vine-o amăgire ca o boare

Ce umple vara câmpuri lungi cu maci,

Plutește-n aerul stătut o nepăsare,

Tu mă privești absentă. De ce taci?

 

Cum aș putea să mai deschid cuvântul

Când împrejurul meu zbiară nebunii,

Când firele nisipului le bate vântul

Și în clepsidra mea se-ncaieră păunii?

 

E-așa o amăgire – cântec de sirene –

Că-mi vine să mă-nchid în beciul firii

Și-n palme, mai târziu, pe la o vreme,

Să simt miresele adulmecându-și mirii!

 

În mintea mea se-ncaieră păunii

Și bat cu cozile de-a valma rai și iad,

Și când tu taci și urlă iar nebunii,

Cum aș putea din cer să nu mai cad?

Născut în anul 1961, în oraşul Giurgiu, Eduard Zalle, la vârsta de zece ani, s-a mutat, alături de mama sa, bunica şi fratele mai mic, în Constanţa, unde locuieşte şi în prezent. A absolvit Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza”, promoţia 1980.

 

Pasionat de poezie de la o vârstă fragedă, Eduard Zalle, după ce i-a descoperit pe marii scriitori, s-a dedicat scrisului. În anul 2009, a debutat editorial cu volumul de versuri „Poezii din vremurile vechi (1977-1990). În decursul carierei, poeziile sale au fost publicate în diverse reviste, cum ar „Ecouri”.