#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

  • O instituție de învățământ are rolul de a școlariza elevi, ale căror rezultate să fie apreciate de comunitatea locală și de beneficiarii pregătirii respective. În cazul de față beneficiarii erau atât membrii comunității islamice, cât și Muftiatul musulman din România.
Anul 1937 a reprezentat un an al provocărilor atât pentru profesorii seminarului, cât și pentru elevii acestuia. La evaluarea de la sfârșitul anului școlar, din luna iunie, a participat Moise Ienciu, Inspector General în ministerul Cultelor și Artelor, ce îndeplinea funcția de președinte al comisiei de examinare a absolvenților Seminarului musulman. Din comisie mai făceau parte Mircea Dragomirescu, care îndeplinea și funcția de director al instituției, un reputat și apreciat profesor de muzică, Cătălin Arsenescu, Andrei Avram, SabriRefi, Sadâc H. Bacâ, AbdulaAbdulatif și Vasile N. Vasilescu, profesori ai seminarului, având calitatea de membri ai comisiei.



Comisia fusese numită prin ordinul de ministru nr. 11828 din 1937. Calitatea de secretar al comisiei de examinare o avea Petre Dragoș. Examinarea urma a se realiza după un program bine stabilit. Inițial erau organizate lucrările scrise, una în Limba română, iar cea de-a doua în Limba turcă. Se susțineau în aceiași zi, la un interval de 6 ore între acestea, pentru odihna, rugăciunea și concentrarea elevilor. Timpul de lucru era de trei ore pentru fiecare probă. Lucrarea scrisă urma să aibă 5 subiecte, la alegere, candidatul urmând să rezolve doar un subiect.

Absolvenţii anuluișcolar 1936-1937 au fost. Ali Kemal Septar ( din localitatea Tătaru), Amet M. Beitula ( din Bulgaria), Agi Neazi Osman ( din Izvorul Mare), Eşref Z. Omărzac (din Comana), Gevdet H. Marem (din Bulgaria), Husein A. Hatip (din Bulgaria), Midat S. Mamut ( din Tătaru), MuhsinBeghiş ( din Bulgaria), Murat H. Amet (din Bulgaria), Neazi A. Ibraim ( din Bulgaria), Nuri Bilal (din Curcani), Recep I. Hasan ( din Scărişoreanu), Raşit Mehmet (din Bulgaria), Şefchet O. Abdula ( din Medgidia), Zubeir H. Suliman (din Bulgaria). După cum putem observa, marea majoritate a absolvenților proveneau din Cadrilater și din Bulgaria.


Subiectele ce urmau a fi abordate la Limba română erau: Viața și opera lui Ion Creangă, Continuitatea elementului daco-roman în Dacia, Legăturile Principatelor Române cu Turcia, Școala și biserica ca factori ai educației culturale și naționale, Poetul Octavian Goga.

La limba turcă subiectele erau: Interpretarea capitolului Ne-be, Cucerirea orașului Mecca și importanța ei istorică, Caracteristicile literaturii turcești vechi și moderne, Orientarea spre Kaaba și timpul rugăciunii, Diviziunea muncii.

Rezultatele obținute de elevii seminariști la probele scrise au fost:
Ali Kemal Septar - media 9,00
Amet M. Beitula- media 6,50
Agi Neazi Osman -media 7,00
Eşref Z. Omărzac -media 6,50
Gevdet H. Marem -media 7,00
Husein A. Hatip-media 7,50
Midat S. Mamut -media 9,00
MuhsinBeghiş -media 7,00
Murat H. Amet - respins
Neazi A. Ibraim - media 7,00
Nuri Bilal - media 7,00
Recep I. Hasan - media 8,00
Raşit Mehmet -media 7,00
Şefchet O. Abdula - media  6,50
Zubeir H. Suliman - media 6,50.

Toți absolvenții au primit note de trecere, intrând la proba de evaluare orală, cu excepția unui singur elev, deoarece exista suspiciunea că ar fi copiat. Existau doi elevi cu rezultate foarte bune, iar restul completau „plutonul" de mijloc al clasei, cu rezultate de factură medie.
După susținerea examenului oral au fost obținute următoarele rezultate:
Ali Kemal Septar - media 8,83
Amet M. Beitula -  respins
Agi Neazi Osman - media 7,36
Eşref Z. Omărzac- media 6,61
Gevdet H. Marem - media 6,83
Husein A. Hatip - media 7,28
Midat S. Mamut - 8,93
MuhsinBeghiş - respins
Neazi A. Ibraim - media 6,93
Nuri Bilal - media 7,13
Recep I. Hasan - media 7,86
Raşit Mehmet - media 6,90
Şefchet O. Abdula - media 6,61
Zubeir H. Suliman - respins.

Elevii respinși nu reușiseră să obțină media 6 la cele trei probe și urmau să se prezinte în cea de-a doua sesiune de examen.

Putem conchide prin a spune că pregătirea elevilor seminariști a dat roade la sfârșitul anului, iar exigența și seriozitatea erau cuvintele de ordine.
 
Bibliografie:

ANR, fond MCA, dosar 129/1937
Adrian Ilie, Comunitățile turcă și tătară din Medgidia, Editura Ex Ponto, Constanța, 2015
 
Despre Adrian Ilie:

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:
#citeșteDobrogeaÎntreprinderea economică de stat „Pâinea“ Constanța

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

#DobrogeaDigitală: Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Suntem ameninţaţi să pierdem strada Mircea, una din arterele principale ale oraşului “ (II)

587
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cartea IV - 1)

804
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodot (sec. V î. H.) - „Istorii” (Cărțile II, V, VI, VII, IX)

921
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

1249
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Emanoil Koslinski, profesor și director al Școlii copiilor de marină

1184
#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

#DobrogeaDigitală: Constanța între anii 1914 și 1934 - „S-a desvoltat într-un mod vertiginos, timp în care şi-a încincit populaţiunea“ (I)

1002
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități: Orfeu

1288
Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

Istoria Dobrogei - geografie - locuri: Insula antică Peuce din Delta Dunării

1454
#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

#DobrogeaDigitală: „Administraţia românească a luat în primire un sat turcesc în ruină, Kiustendje“

1325
#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

#DobrogeaDigitală: Legenda originii primului nume al orașului Constanța - „S-a numit «Tomi» de la verbul grecesc «temno», adică a ciopârţi“

953
#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

#citeșteDobrogea: 9 Mai în istorie – semnificații

1084
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Atanasie (sec. IV) - „Apologie împotriva arienilor”

1496
Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:Eutropius (sec. IV) - „Scurtă istorie de la întemeierea Romei”

1541
#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

#citeșteDobrogea: O scrisoare a profesorilor Seminarului Musulman din Medgidia, adresată ministrului Dimitrie Gusti

1731
#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“

1622
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Iulian (sec. IV) - „Împărații”, „Elogiul împăratului Constanțius”, „Elogiul împărătesei Eusebia”, „Scrisori”

1563
Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

Istoria Dobrogei - Bibliografie:SextusAuralius Victor (sec. IV) -„Despre bărbații de seamă ai orașului Roma”, „Despre împărați”, „Carte despre viața și moravurile împăraților”

1538
#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

#DobrogeaDigitală: Cernavodă în anul 1879 - „Este susceptibil de a deveni o piață importantă“

1250
#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Medgidia în anul 1879 - „Negustori şi ţărani veneau aici chiar din țări foarte depărtate de Dobrogea“

1305
#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

#citeșteDobrogea: Generalul Emanoil Boteanu, un prim comandant al Marinei Române

1198