Mamaia 1934 - A treia Jamboree Naţională a Cercetaşilor

Promisiunea Cercetașului
Promit pe onoarea mea să fac tot ce este posibil pentru: a servi patria mea România și credința mea, a ajuta pe aproapele meu în orice moment, a mă supune Legii Cercetașului.

Legea Cercetașului
Cercetașul își iubește patria sa, România și pe toți cei care trăiesc în ea.
Cercetașul este loial, își respectă cuvântul dat, nu minte, este curat în gând, în vorbă și în faptă.
Cercetașul este util și își ajută semenii în orice situație, este un prieten pentru toți și frate cu toți Cercetașii.
Cercetașul este econom și cumpătat, este îngăduitor cu alții și sever cu sine, își îngrijește corpul și duce o viață sănătoasă.
Cercetașul iubește și ocrotește natura și este bun cu animalele.
Cercetașul își respectă și ascultă părinții, șefii şi profesorii și este disciplinat în tot ceea ce face.
Cercetașul este credincios și respectă credința celorlalți.
Cercetașul este curajos și încrezător în puterile sale, vioi și plin de însuflețire.
Cercetașul se străduiește să facă în fiecare zi o faptă bună, oricât de neînsemnată ar părea ea.

 

A vorbi despre CERCETAŞI în cadrul acestui spaţiu, este mult prea dificil. Pentru a pune cele câteva rânduri alături de imaginile de aici am parcurs foarte multe locuri din NET. Aducem calde mulţumiri tuturor ce au postat materiale ce tratează un subiect generos al contemporaneităţii. Parte din subiecte au fost citite de la cei ce au avut ca înaintaşi membri marcanţi ai Cercetaşilor din România. O serie de imagini au constituit bază de prelucrare a imaginilor ce le veţi afla postate în continuare. Vă recomandăm cu consideraţie un loc din blogosferă unde curiozitatea dumneavoastră poate să afle răspunsuri avizate pentru "Chestiunile Cercetăşeşti"...

http://cercetasia.blogspot.ro

Pentru a clarifica subiectul dezbătut aici vom face câteva referiri şi vom lăsa imaginile să susţină prin sine ceea ce a fost anul 1934 şi Jamboreea de la Mamaia.

La începutul secolului XX sunt consemnate primele forme de organizare ale tinerilor într-un cadru organizat şi instituţionalizat. În Regatul Unit, lordul Robert Baden Powell (general locotenent) a fost acela care a constituit mişcarea "Scouts" în rândul tinerilor. Imediat după aceea, datorită viabilităţii, fenomenul a căpătat o audienţă generalizată atât în ţările europene cu sistem educaţional bine structurat cât şi în ţările ce formau coloniile marilor imperii.
Cercetăşia a devenit larg răspândită în lumea întreagă, supravieţuind atât războaielor mondiale, cât şi transformărilor economice şi sociale ale secolului trecut.

 

Ediția tradusă în limba română a cărții lui Robert Baden-Powell, Scouting for Boys a fost publicată în 1914. În același an a fost fondată oficial Organizația Națională Cercetașii României; cu această ocazie, Lord Baden-Powell a trimis un mesaj de felicitare, cu sugestia ca cercetășia să fie adaptată situației locale.
În România profesorul Gheorghe Murgoci a fost cel care a întreprins primele demersuri pentru constituirea organizaţiei "Cercetaşii României".
La 8 Aprilie 1915 (data la care "Războiul cel Mare" începuse) "Asociația Cercetașii României" era recunoscută ca "persoană morală și juridică" de către Corpurile Legiuitoare. România se afla în neutralitate. Principele Carol fusese numit Comandant al Marii Legiuni. Conducerea Asociației era exercitată de către Marele Sfat.
Intrarea României în război alături de Antanta a prilejuit integrarea mișcării cercetășești în efortul de război (1916-1918). S-a format Corpul Cercetașilor de război care a luat parte la activităţile militare de pe front.
Cercetaşia a fost un puternic pivot al educaţiei tinerilor datorită unor factori de impact psiho-sociali raportaţi la:îmbrăcămintea specifică cu croială militară; activităţile specifice bazate cu predilecţie pe excursii şijocuri aplicative; depunerea unui legământ (ca şi la pionieri, de altfel) care făcea pe cel ce căpăta calitatea de cercetaş să ţină cont de anumite rigori în comportamentul de zi cu zi.

După război şi până la includerea asociaţiei în nou constituita "Straja Ţării" (1937), cercetaşii au constituit o organizaţie bazată pe voluntariat şi a avut drept scop educarea tineretului şcolar în spirit sportiv. S-a urmărit să se dezvolte un profil moral şi fizic corespunzător unor cetăţeni onorabili în concordanţă cu valorile umane precum adevăr, solidaritate, muncă şi credinţă.
Mai târziu, când mișcările extremiste (fascismul și communismul) au divizat generația tânără, mișcarea cercetășească a rămas într-o zonă de democrație, toleranță, pace și fraternitate. Cercetășia din România și-a păstrat caracterul apolitic.
În 1937, a fost înlocuită de organizația totalitaristă, Străjeria, în cadrul măsurilor dictatoriale inițiate de Regele Carol al II-lea (alături de crearea Frontului Renașterii Naționale). Straja Ţării sau Străjeria a fost o organizaţie de tineret concepută şi patronată de Regele Carol al II-lea. Ea a luat fiinţă în urma decretului-lege 3445 din 1937 prin care toţi băieţii între 7 şi 18 ani şi fetele între 7 şi 21 de ani erau obligaţi să facă parte din Straja Ţării.
După al II-lea Război Mondial, au fost încercări de a reînființa Mișcarea Cercetășească în România. Apariția regimului comunist a adus o interdicție pentru toate mișcările de tineret alternative, acestea fiind înlocuite de Pionieri și Uniunea Tinerilor Comuniști.
Organizaţia Pionierilor a apărut în 1949, urmând un model sovietic din 1922. Ea avea rolul pe de-o parte de a înregimenta politic elevii şi adolescenţii de până la 14 ani, iar pe de altă parte de a le ordona o viaţă a omului nou, (obiectiv preluat de altfel de la Străjerie). Existau asemănări între Strejărie şi Organizaţia Pionierilor dar şi diferenţe majore determinate de ideologia politică care susţinea fiecare organizaţie în parte.

La nivel mondial printre personalităţile de mare notorietate se pot enumera nume sonore care în copilărie şi adolescenţă au făcut parte din formaţiunile de cercetaşi. Astfel putem enumera pe: regele Suediei, Carl XVI Gustaf, fostul președinte francez Jacques Chirac, fostul premier britanic Tony Blair, regizorul Steven Spielberg, interpretul și compozitorul Paul McCartney, J.K. Rowling (autoare romanelor cu Harry Potter), Guglielmo Marconi (inventatorul radioului), Bill Gates (fondatorul Microsoft), Neil Armstrong (astronaut) sau fotbalistul David Beckham.

Conform observaţiilor formulate de domnul Alin Dimăncescu respectivele personalităţi pot fi eronat enunţate. Dânsul formulează obiectiv că la data apariţiei organizaţiei Cercetaşiei unele personalităţi depăşiseră cu mult vârsta la care puteau să fie primite în calitate de cercetaşi copii sau adolescenţi. Perfect adevărat, dar Primul Cercetaş al României a fost şi Regele Carol II (ca dovadă că apărea în uniformă de cercetaş la anumite evenimente ale Asociaţiei), şi anumite notabilităţi puteau primi calitatea în mod onorific.

Jamboreele naţionale ale cercetaşilor.

 

În anul 1929 A.S.R. Principelui Nicolae Inalt Regent a preluat conducerea Cercetăşiei Române. Acesta a luat hotărârea de a se organiza jamboree naționale din doi în doi ani. Ele s-au desfăşurat la Piatra Neamț (1930), Sibiu (1932), Mamaia (1934) și Brașov (1936).

 

În 1930 organizaţia Cercetașii României avea 45000 membri, iar organizația de ghide 14000. Organizatoarea și președintă a organizației de ghide era Prințesa Ileana, fiica cea mică Reginei Maria şi a regelui Ferdinand.

Oameni politici, istorici și personalități din cultură - Gh. Tătărescu, N. Lupu, N. Iorga, Ioan Simionescu, Simion Mehedinți, C. Istrati, Xenopol, Take Ionescu, Titu Maiorescu, Anghel Saligni, I.C. Brătianu, Vintilă Brătianu și alții - s-au implicat în susținerea și promovarea Cercetășiei prin conferințe și articole.

Jamboreea Mamaia 1934

A treia jamboree naţională s-a desfăşurat între 5 şi 30 iulie 1934 la Mamaia, sub patronajul principelui Nicolae. Din comitetul de organizare au făcut parte primul ministru Gheorghe Tătărăscu, prefecţi, primari, membri ai guvernului, profesori universitari, generali şi ofiţeri.

Sosirea în tabără. Cercetaşi din România (sus), dar şi din alte ţări (jos - Polonia)

Organizarea Taberei. Locurile de deosebită importanţă: Bucătăria, Capela, Pavilionul drapelelor ...

Cercetaşii dovedesc bune deprinderi de tabără.

Tabăra prinde contur şi viaţa de cercetaş îşi află bunul temei

Slujbele religioase de marcare a diverselor momente festive.

Decorarea drapelelor cercetaşilor

 

Pavilionul de păstrare a drapelelor şi garda permanenta la pavilion

 

Delegaţie străină a cercetaşelor

 

Ceremonialul ridicării drapelului României

 

Gardă la monumentul comemorativ ridicat în Jamboree

 

Activităţi cercetăşeşti (şcoala de înot)

 

Activităţi cercetăşeşti (defilarea pe faleza Cazinoului, plimbare cu vaporul pe mare)

 

Închiderea Festivă a Jamboreei în prezenţa Regelui Carol al II-lea

 

Presa vremii a marcat corespunzător evenimentul

 

Documente ale cercetaşului

 

Documente ale cercetaşului

 

Revista Cercetaşul (seria noua din 1930)

 

Revistele vremii au marcat începutul activităţii cercetasilor (1915-1916)

 

Uniforma de cercetaş era compusă din:(la partea superioară)bluză kaki, închisă în faţăcu unun singur rând de nasturi. Gulerul era răsfrânt şi prins în nasturi. Epoleţi erau confecţionaţi din acelaşi material. Bluza avea două buzunare aplicate.
Pantalonii erau scurţi, confecţionaţi din postav kaki;
Pălăria era din fetru gri-închis, cu boruri mari, avea apărătoare de meşina maro. Calota era înconjurată de o curea din piele, maron. În partea din fata a calotei pe pălărie era aplicat un crin metalic.
Faptul că uniforma nu avea şi o ţinută de iarnă denotă că Asociaţia era strict orientată pentru activităţi angajate doar în sezonul estival.

 

Detalii uniformă

 

Insigne de cercetaşi

 

Insemne de cercetaşi (în dreapta cel realizat pentru Jamboreea de la Mamaia din 1934)

 

Distincţii ale Cercetaşilor

 

Insemne ale Cercetaşilor realizate pentru Jamboreea din 1934

 

Cercetaşii organizau activităţi specifice, mediatizate şi la care puteau participa şi cei ce nu făceau parte din organizaţie.

 

Sub aspectul că anumite obiecte puteau fi folosite de cercetaşi, ele aveau ca punct de atragere a atenţiei numele asociaţiei.

Cu speranţa că am putut să vă aducem în atenţie încă o filă din trecutul Constanţei şi să vă dăm calea spre a afla ceva mai mult despre un capitol din istoria României, mulţumim anticipat celor ce vor deveni oaspeţi pe aceste pagini.

Sursa foto: http://constanta-imagini-vechi.blogspot.com