Traducerea în limba română a interviului ministrului român al afacerilor externe în Frankfurter Allgemeine Zeitung

România aparţine acestui club!

În cabinele securizate ale poliţiei de frontieră de pe aeroportul Bucureşti-Otopeni a fost înghesuială mare la mijlocul acestei luni: lângă şi în spatele poliţiştilor care verificau paşapoartele se aflau experţi în domeniul securităţii din diverse state membre UE, care îi controlau pe controlori. Ar urma să fie ultima din cele şapte evaluări la care România trebuie să se supună înainte de a fi acceptată în spaţiul Schengen.

Nici una din verificările de până acum nu a semnalat deficienţe în ceea ce priveşte securitatea. România îndeplineşte condiţiile tehnice şi cele cu privire la calificarea personalului pentru eliminarea controlului la frontieră, adică cele pentru asigurarea securităţii frontierei externe a UE şi acordarea de vize conform criteriilor impuse de Schengen. În timpul vizitei la Bucureşti din luna octombrie, cancelarul federal Angela Merkel a oferit asigurări guvernului român că vor fi avute în vedere aceste criterii atunci când miniştrii de interne ai statelor membre UE vor decide cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen. Oare declaraţiile cancelarului vor avea ca efect o decizie favorabilă României, în condiţiile în care diverse state membre UE - Franţa, Olanda şi Austria - leagă aderarea la Schengen de probleme precum migraţia romilor şi deficitele înregistrate în combaterea corupţiei?

Ministrul român de externe, Teodor Baconschi, declară că este convins de acest lucru. "Există însă din păcate ţări care încearcă să influenţeze poziţia Germaniei", a declarat ministrul. "In Schengen este vorba de siguranţa cetăţenilor şi noi ne-am făcut temele în acest sens. De asemenea, controalele prin sondaj realizate la consulatele de la Chişinău şi Istanbul au arătat că totul decurge exemplar. Trebuie să fim pedepsiţi pentru asta? Bineînţeles că România are probleme, dar numiţi-mi vă rog o ţară membră UE care nu are probleme".

Teodor Baconschi, născut în 1963 la Bucureşti, ocupă de un an funcţia de ministru de externe. A absolvit studii teologice încă de pe vremea regimului comunist şi a lucrat pentru editura Patriarhiei Ortodoxe. După revoluţie, şi-a completat studiile religioase la Paris, a intrat în serviciul diplomatic şi a fost ambasador la Vatican şi în Portugalia. Din punct de vedere politic are un parcurs diferit: abia în urmă cu două luni a devenit membru al PDL, angajându-se pentru o orientare creştin-democrată. Ca ministru de externe se implică pentru ca ţara sa să aibă o abordare sigură pe sine: "România este de patru ani în acest club, nu mai poate fi vorba despre o impunere de comportament ca înainte de aderarea la UE."

Una dintre obiecţiile ridicate în legătură cu Schengen se referă la acordarea cetăţeniei române cetăţenilor moldoveni. Aceasta, spune Baconschi, ar fi o despăgubire morală pentru aceia cărora le-a fost retrasă cetăţenia română împotriva voinţei lor. Drept la cetăţenia română nu ar avea toţi moldovenii, ci numai aceia care au fost ei înşişi sau a căror mamă sau tată au fost cetăţeni români şi aceasta indiferent de apartenenţa etnică. În 2009 au fost soluţionate pozitiv 14 525 cereri, până în noiembrie 2010 alte 13 174. Nu se poate vorbi de o afluenţă în masă de forţă de muncă moldovenească în UE, aşa cum s-a afirmat uneori. Aceasta şi pentru că moldovenii tineri şi apţi de muncă ar fi deja în Vest, legal sau pe piaţa gri sau neagră. „În Moldova mai sunt aproape numai copii şi populaţie rurală de vârsta a treia, acesta este şi unul dintre motivele pentru care comuniştii mai au încă acolo până la 40% din voturi".

Baconschi respinge ferm suspiciunea că în spatele noii legi a cetăţeniei se ascund intenţii revizioniste ale Bucureştiului. România este interesată de evoluţiile democratice din R.Moldova, de o bună vecinătate estică a UE şi în cele din urmă de apropierea treptată a acestei ţări de UE. România nu are obiecţii nici faţă de politica de acordare a cetăţeniei a guvernului de la Budapesta. Relaţiile dintre România şi Ungaria, atât de marcate istoric, s-au îmbunătăţit considerabil şi sunt acum perfect normale. În aceste condiţii, dubla cetăţenie pentru membrii minorităţii ungare nu reprezintă o problemă.

În acelaşi timp, ministrul de externe român se teme de creşterea tendinţelor xenofobe în Europa, pe care unii politicieni le exacerbează din considerente populiste. În Italia, de exemplu, 95% dintre cei cca. un milion de români sunt perfect integraţi, Italia are nevoie de ei, pentru că aceştia realizează un procent din produsul intern brut. Nu există o înclinaţie nativă criminală a românilor, rata criminalităţii în rândurile lor nu este mai mare în comparaţie cu orice alt grup etnic. Dar se încearcă în continuare responsabilizarea colectivă pentru delictele comise de indivizi izolaţi, pentru că „acolo unde Europa este mai bogată există multă xenofobie, lucru care din păcate trebuie admis şi trebuie combătut mai eficient. Românii sunt europeni din toate punctele de vedere, ceea ce trebuie luat la cunoştinţă ". Disponibilitatea crescută de a accepta ca parteneri de guvernare partide xenofobe îl îngrijorează.

Notă. Pe aceeaşi pagină ziarul include şi un scurt comentariu privind recenta scrisoare franco-germană, intitulată „Parisul şi Berlinul anunţă aplicarea dreptului de veto":

„Germania şi Franţa nu doresc pentru moment să voteze în favoarea aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, miniştrii de interne francez şi german atrag atenţia aspra faptului că mediul juridic şi cel politic din cele două state arată că nu pot fi parteneri egali când vine vorba de eliminarea controalelor la graniţă şi la accesul la bazele de date Schengen. Diplomaţi din Germania, Franţa şi alte state au avertizat destul de des asupra corupţiei şi a criminalităţii organizate din cele două state. Supunerea la vot, care are loc pe principiul unanimităţii, este prevăzută pentru luna martie. Ungaria, care va prelua din luna ianuarie preşedinţia Uniunii Europene, a anunţat că extinderea Spaţiului Schengen se află printre priorităţile sale. Prin această scrisoare cei doi miniştri doresc să obţină o amânare. După cum reiese din scrisoare, trebuie să se muncească în continuare în vederea înlăturării obstacolelor".

Autor: Karl-Peter Schwarz


Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Publicare de comunicate în presa națională, locală sau regională, plus promovare, cu eAdvertising

12 Dec 2022 1167

Purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei în România răspunde la întrebările reporterilor cu privire la vizita lui Pelosi în Taiwan

13 Aug 2022 1209

ISU Prahova Buletin informativ - Măsuri de prevenire pentru perioadele caniculare

22 Jun 2021 1267

ISU Ialomița Comunicat de presă - 15.06.2021

15 Jun 2021 1194

IPJ Iași Buletin de presă - 3.06.2021

03 Jun 2021 1348

ISU Ialomița Comunicat de presă - 28.05.2021

28 May 2021 1493

IPJ GalațiBuletin informativ - 24.05.2021

24 May 2021 1933

IPJ Bistrița Năsăud Buletin de presă - 21.05.2021

21 May 2021 1562

ISU Bihor Buletin de presă - Incendiu la un garaj din Oradea

21 May 2021 1503

IPJ Iași Buletin de presă - Acţiuni desfăşurate de poliţişti pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV 2

20 May 2021 1427

Ministerul Sanatatii Informare cu privire la incendiul care s-a produs în această dimineață la Spitalul de Psihiatrie din Cavnic

15 Mar 2021 1602

Ministerul Sanatatii Comunicat de presa 19 februarie 2021

19 Feb 2021 1844

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Cu amărăciune, despre „plămânii bolnavi ai viitoarei metropole a românismului dobrogean”.

01 Sep 2020 3696

Editorial Campania din spatele prezidenţiabililor

19 Oct 2019 3094

Interviu live Punem proiectele pe masă. Priorităţile Consiliului Judeţean Constanţa în 2019!

14 Jan 2019 6155