CN ACN SA a solicitat aviz de mediu. Vrea să finalizeze lucrările de protecţie şi consolidare a malurilor pe sectorul Cumpăna - Agigea (document)

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) SA a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa memoriul de prezentare a proiectului „Finalizare lucrări de protecţii şi consolidări maluri, Sector Cumpăna - Agigea, între km 53+000 ÷ km 61+000 mal stâng, Canal Dunăre - Marea Neagră“, în vederea obţinerii acordului de mediu.
 
Proiectul este localizat pe malul stâng al Canalului Dunăre - Marea Neagră, între km 53+000 şi km 61+000, respectiv la trei kilometri de faleza Mării Negre şi la 40 de kilometri de graniţa cu Bulgaria. Terenul din amplasament nu are alte folosinţe, în afara celei pentru care a fost afectat, şi anume de a face posibilă realizarea Canalului Dunăre - Marea Neagră. Terenul din zona adiacentă malului stâng al Canalului face parte din extravilanul localităţilor Cumpăna şi Agigea. Suprafaţa de teren pe care se vor realiza lucrările se află în administrarea Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile SA Constanţa.
 
În prezent, la peste 30 de ani de la punerea în funcţiune a Canalului, malurile pe care nu au fost finalizate lucrările de protecţie şi de colectare/dirijare controlată a apelor de pe taluz prezintă slăbiciuni cu consecinţe şi riscuri serioase pentru canal, după cum urmează: riscul de alunecări de teren ce pot bloca canalul parţial; eroziunea solurilor moi, neprotejate de vegetaţie, antrenate de ape pluviale, pot cauza umpleri lente, dar în curs de desfăşurare, a canalului navigabil; căderi de pietre sau pământ pe drumurile tehnologice, în principal pe drumul de serviciu de la cota +10,00 mrMB, împiedicând accesul în caz de necesitate. Din acest motiv, CN Administraţia Canalelor Navigabile SA a demarat finalizarea lucrărilor pentru protecţia şi consolidarea malului stâng al Canalului, în zona Cumpăna - Agigea, sector km 53+000÷61+000, între cota +10,00 mrMB şi cota terenului natural.
 
Conform Certificatului de urbanism nr. 11 din 14.02.2017, proiectul se încadrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991. Terenul este domeniu public al statului, conform contractului de concesiune nr. 1533/08.04.2008, cu drept de concesiune şi administrare CN ACN SA Constanţa, conform extraselor de Carte Funciară cu numărul 104642/14.12.2016 şi 100542/14.12.2016.

Iată ce soluţii tehnice au fost aplicate!

Soluţiile tehnice care au fost aplicate pentru lucrările de protecţie a taluzului malului stâng al Canalului, între km 53+000÷61+000, sunt diferite, în funcţie de natura terenului. Pentru împiedicarea pătrunderii apelor în pachetul de argile roşii, au fost prevăzute acoperirea taluzurilor cu un strat de loess compactat şi pământ vegetal şi lucrări de drenare, captare şi evacuare organizată a apelor din pânza freatică şi de pe taluzuri: drenuri, şanţuri, rigole, descărcători, cavalier cu rigolă la bază. Pentru consolidarea taluzurilor în argile roşii, s-au prevăzut ranforţi pe coloane forate. Protecţia cretelor şi a calcarelor fisurate de la baza taluzurilor s-a realizat cu ajutorul unor casete şi cadre prefabricate umplute cu piatră spartă, având din loc în loc ranforţi din beton simplu.

Zeci de degradări identificate 

Pe zona analizată, respectiv între km 53+000÷61+000, s-au identificat fenomene cu efect negativ asupra stabilităţii taluzurilor, întâlnindu-se mai multe categorii de degradări. Degradarea taluzurilor, produsă de scurgerea apelor de suprafaţă, este cauzată de faptul că reţeaua de colectare a apelor nu a fost finalizată sau se află în stare de funcţionare necorespunzătoare. S-au observat situaţii în care apele colectate în rigolele orizontale nu sunt descărcate în descărcătorii verticali, ceea ce a condus la erodarea locală a terenului, sau că descărcătorii nu sunt executaţi pe tot taluzul, apele fiind colectate de descărcătorii existenţi şi descărcate pe taluz.
 
Valea afluentă de la km 53+615 nu este racordată la bazinul natural de captare, ceea ce conduce la scurgerea apelor pe lângă amenajare, la infiltrarea în sol a apelor provenite din precipitaţii, cu efecte de eroziune a malurilor şi alunecări de teren. Eroziunea taluzurilor în zonele cu pământuri moi (argile) s-a produs tot ca urmare a scurgerii necontrolate a apelor, însoţită şi de transportul pământului moale în canal. Taluzul nefiind protejat, s-au produs ravene de dimensiuni mari şi alunecări de teren, de amploare medie şi mare, favorizate de existenţa solurilor argiloase şi loessoide care acoperă calcarul, alunecări ce pot cauza blocarea drumului de serviciu şi chiar obstrucţii în canal.
 
Fenomenul este întâlnit în special între km 54+000 şi km 60+400, unde înălţimea malurilor este cu cca 50 m deasupra nivelului drumului de exploatare/serviciu de cota +10,00 mrMB al Canalului Dunăre - Marea Neagră. Desprinderi şi căderi de rocă sunt fenomene mai izolate, observate în special în zona văii afluente nefinalizate de la km 53+615 şi în zona dintre km 56+600÷57+800, unde zidurile de protecţie nu au fost finalizate, întâlnindu-se degradări ale depozitelor de roci, conducând uneori la desprinderea şi căderea unor roci de mici
dimensiuni pe drumul de exploatare/serviciu de la cota +10 mrMB.

Ce lucrări sunt propuse

Ca urmare a degradărilor apărute pe malul stâng al Canalul Dunăre - Marea Neagră, între km 53+000÷61+000, sunt necesare următoarele categorii de lucrări: finalizarea/execuţia sistemului de colectare a apelor; finalizarea lucrărilor de combatere a eroziunii malurilor constând în taluzuri, protecţie suprafaţă cu plasă din iută biodegradabilă; plantare de vegetaţie, lucrări de terasamente şi drenaj în zonele cu potenţial mare de alunecări; finalizarea lucrărilor de protecţie a versanţilor. Lucrările prevăzute în investiţie au numai rolul de a consolida şi a reface malul stâng al Canalului, între km 53+000 şi km 61+000, şi nu au o folosinţă ulterioară în afara celei pentru care au fost realizate.
 
În secţiunea „Documente“ puteţi consulta memoriul depus la APM Constanţa.