Constănţenii Antonella Marinescu şi Eduard Martin, semnatarii amendamentelor De ce a întors preşedintele Băsescu Legea urbanismului în Parlament?

Preşedintele Traian Băsescu a retrimis Legea urbanismului în Parlament, pentru reexaminare. Preşedintele nu a promulgat forma adoptată de Legislativ pentru că modificările introduse „ar putea afecta unitatea zonelor protejate” şi vor „genera dezvoltarea unui plan urbanistic derogatoriu, lipsit de coeziune şi impus de argumente financiare”.
 
Şeful statului susţine, de asemenea, că prin această lege intravilanul localităţilor ar putea fi mărit fără limită. Amintim că Legea urbanismului a început să fie modificată în 2011, prin emiterea unei ordonanţe. Pentru ca aceasta din urmă să devină parte din Legea urbanismului, a fost nevoie ca ea să fie aprobată în Parlament. În acest sens, în urmă cu câteva luni, ea a fost dezbătută în Comisia de Administraţie Publică din Camera Deputaţilor. Prevederile ordonanţei cu pricina au fost modificate însă prin amendamentele aduse de deputatul PSD de Constanţa Eduard Martin şi de fostul deputat Antonella Marinescu, actual consul al României la Toronto.
Aşadar, preşedintele Băsescu întoarce spre Parlament o lege a cărei modificare a fost propusă, prin amendamente, de doi parlamentari - un fost şi un actual - constănţeni.
Aşa cum menţionam în toamna anului trecut, prin amendamentele aduse legii de Martin şi Marinescu, Executivul nu va mai putea să facă planurile de amenajare teritorială pentru staţiunile turistice de interes naţional şi de pe coasta Mării Negre, această sarcină urmând să revină administraţiei locale.
În plus, prin modificarea legii, investitorii privaţi vor putea să iniţieze planuri de urbanism zonal (PUZ-uri) doar în baza unui aviz de oportunitate semnat de arhitectul şef şi de primar. Nota bene!, dacă legea va fi, în cele din urmă, modificată, pentru a produce efecte aceste PUZ-uri nu vor mai avea nevoie de avizul de legalitate al prefectului, reprezentant al Guvernului în teritoriu.
 
Primarul şi arhitectul şef ar putea decide regimul de înălţime al clădirilor
 
În urmă cu câteva luni, organizaţiile nonguvernamentale au criticat dur posibilele modificări ale legii şi au declarat că, dacă ea va fi adoptată cu aceste modificări, primarul şi arhitectul şef vor avea mână liberă pentru a decide regimul de înălţime şi densitatea construcţiilor dintr-un cartier, dintr-un oraş.
Totodată, ONG-urile semnalau faptul că, dacă modificările Legii urbanismului se concretizează, oraşele se vor confrunta cu adevărate abuzuri de ordin instituţional şi estetic. Asta pentru că fiecare PUZ în parte va influenţa Planul de urbanism General al unei localităţi. ONG-iştii se temeau de o dezvoltare urbanistică dominată de haos şi care va fi doar în interesul investitorilor privaţi.
La momentul respectiv, deputatul Eduard Martin, unul dintre iniţiatorii amendamentelor aduse Legii urbanismului, declara că prin „eliminarea avizului de legalitate al prefectului va avea loc o fluidizare birocratică, instituţională”. „Legea urbanismului, aşa cum o vreau eu, este la fel cum a funcţionat ea până în 2011. Dacă până în 2011 la Constanţa a fost o tragedie din punct de vedere urbanistic, înseamnă că va fi o tragedie şi de acum înainte. Deşi, din punctul meu de vedere, nu a fost deloc aşa”, susţinea deputatul PSD de Constanţa.
 
Motivele reîntoarcerii legii în Parlament
 
Pe pagina Administraţiei Prezidenţiale a fost publicat, ieri, un comunicat de presă prin intermediul căruia se explică de ce nu a promulgat preşedintele modificările aduse Legii urbanismului. „În cuprinsului actului normativ trimis spre promulgare, respectiv Articolul I pct. 10, se prevede că «modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, stabilite prin reglementări aprobate prin Planul urbanistic general poate fi finanţată de persoane juridice şi/sau fizice» şi că «în această situaţie, coeficientul de utilizare al terenului propus de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată». Considerăm că această reglementare poate duce la realizarea unui dezechilibru în elaborarea în elaborarea planurilor de urbanism, ceea ce ar putea afecta şi unitatea zonelor protejate. De asemenea, o astfel de dispoziţie legală va genera dezvoltarea unui plan urbanistic derogatoriu, lipsit de coeziune şi impus de argumente financiare”, se menţionează în motivarea Preşedinţiei.
Preşedintele consideră, de asemenea, că „prin actul normativ trimis spre promulgare, în Articolul I pct. 10 sunt eliminate limitele de suprafaţă pentru extinderea intravilanului prin planul urbanistic zonal”. „O astfel de reglementare poate genera o dezvoltare haotică şi nejustificată a intravilanului localităţilor, dezvoltarea urbanistică nemaiavând caracter durabil”, se mai menţionează pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.