Divinitatea renaste de Boboteaza, la aromani si megleno-romani

Aromanii si megleno-romanii din judetul Tulcea mai pastreaza si astazi obiceiul simbolizand renasterea divinitatii. Astfel, bucata mare de lemn de stejar, denumita botnicul, Dedu Botnicul, babnic sau but, taiata de barbatii aromani si megleno-romani inca din prima zi a Craciunului si lasata sa arda mocnit este scoasa din foc, de Boboteaza. Obiceiul simbolizeaza renasterea divinitatii, iar batranii aromani folosesc carbunii cu puteri terapeutice obtinuti din arderea bucatii de stejar pentru vindecarea animalelor. In momentul de fata, conform informatiilor oficiale, aromanii, una din cele peste 15 etnii din judetul Tulcea, sunt in numar de aproximativ 4000, ei constituind cea de-a treia etnie cu pondere din aceasta zona a tarii.Conform unor studii monografice, meglenii sau megleno-romanii apartin grupului de romani din sudul Dunarii, ei fiind considerati "bine inzestrati intelectualiceste, buni soldati si luptatori". Dupa primul razboi mondial, in urma stabilirii frontierei de stat intre Grecia si Iugoslavia, sapte comune de megleno-romani au fost incluse in statul grec, iar altele in cel iugoslav. Prigoniti de autoritatile grecesti, ei gasesc sprijin la cele romane in 1926, decizia ministeriala numarul 6127 concretizand intentia Guvernului roman de a-i improprietari pe macedonenii din Dobrogea de Sud. Astfel, 375 de familii de megleno-romani s-au stabilit in Cadrilater, in judetele Caliacra si Durustor. In urma incheierii Tratatului romano-bulgar semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, dupa ce Romania a cedat Dobrogea de Sud, megleno-romanii au fost obligati sa plece in Dobrogea de Nord. Inainte ca familiile sa fie repartizate, in Cerna au venit delegati si au ales case asezate grupat pentru fiecare localitate din care proveneau nou venitii.