Dosarul Alinei Bica, cu ramificaţii la Constanţa? Lista constănţenilor despăgubiţi de Comisia Judeţeană a ANRP în perioada 2007 - 2012 (document)

Alina Bica, şefa DIICOT, arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, a demisionat de la şefia instituţiei pe care o conducea, dar şi din funcţia de procuror al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Ea este cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Probleme cu legea au avut însă şi alţi şefi ai Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Curtea de Conturi a României (CCR) sesizând o serie de nereguli şi în cazul Comisiei Judeţene Constanţa pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, fapt ce a condus la suspendarea activităţii acestei comisii, la începutul anului curent. Auditorii CCR au descoperit la ANRP că, între 2007 şi 2012, „nu au existat criterii în baza cărora să fie repartizate dosarele pentru a fi analizate de consilieri“. Fostul vicepreşedinte al instituţiei, Virgil Remus Baciu, condamnat şi arestat, ulterior, la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, a recunoscut că repartizarea de soluţionare a dosarelor s-a făcut uneori „pe considerente politice sau de oportunitate“.

Cazul Alina Bica, o filă din istoria justiţiei din România

Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, este cercetată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, după despăgubirea acordată omului de afaceri Gheorghe Stelian, pentru un teren supraevaluat din capitală, în 2011, pe când era membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Arestarea Alinei Bica reprezintă o premieră în istoria României, fiind prima dată când şeful DIICOT este arestat de procurorii Anticorupţie în timpul exerciţiului funcţiei. Monica Macovei, cea care a pus bazele DNA, spunea despre ieşirile din străinătate ale Alinei Bica: „Nu poţi, ca procuror-şef într-o direcţie care luptă împotriva terorismului şi a crimei organizate, să faci ieşiri particulare cu politicieni, nu poţi…“

Grave disfuncţionalităţi la Comisia Judeţeană Constanţa, responsabilă de restituirea proprietăţilor

În urma verificărilor din decembrie 2013, efectuate de auditorii Curţii de Conturi, care au vizat situaţia financiară aferentă anului 2012, a reieşit că ANRP ar fi validat mai multe hotărâri ale Comisiei Judeţene Constanţa pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 pentru acelaşi autor, ar fi emis mai multe decizii de validare şi ar fi efectuat plăți multiple către persoane care nu şi-au dovedit vocaţia de moştenitor al autorului. În data de 10 ianuarie a acestui an, ANRP a suspendat activitatea Comisiei Judeţene Constanţa pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, pe o perioadă de şase luni, în urma unui control efectuat, în decembrie 2013, de specialiştii ANRP la Instituţia Prefectului - Judeţul Constanţa, care coordonează lucrările comisiei. În numeroase cazuri, Comisia ar fi procedat la evaluarea unor bunuri în plus, iar în baza rapoartelor neconforme, ar fi propus acordarea de compensaţii băneşti necuvenite persoanelor îndreptăţite.

Curtea de Conturi loveşte din nou la Constanţa

În perioada suspendării activităţii, Comisia Judeţeană urma să ia o serie de măsuri propuse de ANRP, printre care: determinarea diferenţelor dintre valoarea bunurilor abandonate în Bulgaria, pentru care se cuvenea acordarea de compensaţii, şi valoarea bunurilor pentru care s-au acordat despăgubiri, indicarea persoanelor responsabile de existenţa acestor diferenţe şi elaborarea unor proceduri interne de lucru, aşa cum reiese dintr-un comunicat întocmit de ANRP. Din cercetările auditorilor Curţii de Conturi, a reieşit că bugetul statului ar fi fost prejudiciat cu suma de 2.034.479,45 de lei, întrucât s-ar fi acordat compensaţii băneşti pentru bunuri certificate cu acte şi abandonate statului bulgar de autorii Nicolae Steru, Stere Iancu, Sultana Mihalache şi Costea Pufleni numiţilor Hrisaidă Pașa, Mihai Stere, Gheorghe Mihale şi Zoiţa Bavaleta, care nu erau îndreptăţiţi să primească această sumă întrucât din actele depuse la dosar nu ar fi rezultat că aceştia erau moştenitori ai autorilor. În urma unui control efectuat la Comisia Judeţeană Constanţa, în decembrie 2013, ANRP a constatat că membrii comisiei responsabile pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria semnat la Craiova, pe 7 septembrie 1940, ar fi săvârşit mai multe nereguli. Conform datelor din Raportul de Control - „Verificarea modului de formare, administrare şi utilizare a fondurilor publice în procesul de restituire a proprietăţilor“, întocmit de Curtea de Conturi a României la ANRP, Comisia Județeană Constanța ar fi încuviinţat acordarea de compensaţii băneşti necuvenite unor persoane, în urma evaluării în plus a unor bunuri trecute în proprietatea statului bulgar, în anul 1940.

Situaţie perpetuată din cauza lipsei unei baze de date

Iată cine sunt persoanele la care face referire raportul Curţii de Conturi şi cine sunt lucrătorii din cadrul comisiei care au purces la acordarea de compensaţii. Auditorii publici externi ai Curţii de Conturi au constatat că ANRP a validat pentru acelaşi autor mai multe hotărâri ale Comisiilor Judeţene şi ale Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, situaţie care a fost posibilă şi pentru că nu a existat o bază de date în care să se verifice dacă pentru acelaşi autor au fost emise şi alte hotărâri pentru alţi solicitanţi, care au fost validate sau invalidate de organele competente.

Cazul lui Nicolae Steru, în atenţia Curţii de Conturi

Astfel, se arată în documentul Curţii de Conturi, „în cazul autorului Steru Nicolae, Autoritatea Naţională Pentru Restituirea Proprietăţilor a efectuat plată triplă pentru acelaşi autor, reprezentând compensaţii pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar“, pentru care Comisia Judeţeană Constanţa, pentru aplicarea Legii 9/1998, trebuia să emită o singură hotărâre, iar ANRP, o singură decizie, şi să efectueze plata o singură dată pentru acelaşi autor. Pentru autorul Steru Nicolae, au solicitat şi li s-a aprobat acordarea compensaţiilor băneşti persoanelor Mihai Stere şi Mihale Gheorghe (340.282 de lei), Steru Mihai (353.232 de lei) şi Paşa Hrisaida (433.367,36 de lei). „Numiţii Paşa Hrisaida, Mihai Stere şi Mihale Gheorghe, care au primit necuvenit de la bugetul statului suma de 481.763,16 lei, respectiv 342.037,86 de lei, după autorul Nicolae Steru pe care l-au considerat a fi bunicul lor, au mai primit compensaţii băneşti în mod necuvenit şi după alţi doi autori, pe care i-au considerat a fi străbunicul, respectiv străbunica lor“, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Dosarele la care se face referire au fost analizate de directorul Florentina-Carmen Lupşan şi de consilierii Mădalina Zechiu şi Angelica Emanuela Gheorghe.

Plată dublă pentru moştenitorii lui Costea Pufleni 

Un alt caz asupra căruia s-au oprit auditorii Curţii de Conturi, în urma verificărilor efectuate la Comisia Judeţeană Constanţa, este cel al autorului Costea Pufleni, pentru care „ANRP a efectuat plată dublă pentru acelaşi autor reprezentând compensaţii pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar“. Persoanele răspunzătoare cu atribuţii în domeniul în care a fost constatată abaterea sunt Remus Virgil Baciu - vicepreşedinte al ANRP (2007-2011), Florea Drăgan şi Angelica Emanuela Gheorghe, Adriana Mădălina Zechiu - consilieri şi Florentina Carmen Lupşan - director în cadrul ANRP. Auditorii CCR au ajuns la concluzia că ANRP a validat mai multe hotărâri ale Comisiei Judeţene Constanța pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, a emis mai multe decizii de validare şi a efectuat plăţi multiple către persoane care nu şi-au dovedit vocaţia de moştenitor al autorului. Bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 2.034.479,45 de lei, deoarece s-au acordat compensaţii băneşti pentru bunuri certificate cu acte şi abandonate statului
bulgar de autorii Nicolae Steru, Iancu Stere, Sultana Mihalache și Costea Pufleni numiţilor Hrisaida, Mihai Stere Paşa, Gheorghe Mihale și Zoița Bavaleta, care nu erau
îndreptăţiţi să primească această sumă întrucât din actele depuse la dosar nu rezultă că aceştia sunt moştenitori ai autorilor. În cauză, s-a dispus recomandarea de a se lua măsurile legale de recuperare a sumei de 2.034.479,45 de lei.

Peste 260.000 de lei de recuperat în cazul lui Gicu Diciu

În cazul numitului Gicu Diciu, s-a constatat că acesta nu era îndreptăţit să primească suma de 259.379,92 de lei reprezentând compensaţii băneşti pentru bunuri certificate cu acte şi abandonate statului bulgar de numita Steriana D. Sutaru, întrucât din actele depuse la dosar nu rezultă că acesta este moştenitor al autorului Steriana D. Sutaru. Gicu Diciu a solicitat compensaţii băneşti după autorul Gheorghe N. Gâţă şi a primit compensaţii băneşti după un alt autor, Steriana D. Sutaru. Mai mult decât atât, pentru autoarea Steriana D. Sutaru au solicitat şi primit compensaţii şi copiii acesteia, Vanghele Sutaru, Elena Ciungă şi Tana Todică. Dosarul a fost analizat de consilierul Anca Aurelia Niţu, însă responsabili au fost găsiţi Remus Baciu şi Florea Drăgan. Auditorii CCR au constatat că, în cauză, bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 260.578,26 de lei. Curtea de Conturi a recomandat să fie luate măsuri legale pentru recuperarea prejudiciului.

Alţi 200.000 de lei pentru Diciu. De această dată, Zicu Diciu  

În cazul autorului Zicu Diciu, ANRP a decis în mod contradictoriu, validând două hotărâri, atât pe cea de respingere a compensaţiilor băneşti dată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 Bucureşti, cât şi pe cea a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 Constanţa, de acordare a compensaţiilor băneşti în sumă de 196.841,91 de lei. Prin validarea hotărârii Comisiei Judeţene Constanţa pentru aplicarea Legii nr.9/1998, bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 200.125,22 de lei, sumă care a fost plătită solicitantului Gicu Diciu, care a speculat lipsa unei baze de date. Dosarul a fost analizat de consilierul Florentina Carmen Lupşan, fiind găsit responsabil şi Remus Baciu. Curtea a concluzionat că, prin validarea hotărârii nr. 3443 din 31.01.2007 a Comisiei Judeţene Constanţa pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 200.125,22 de lei, sumă care a fost plătită solicitantului Gicu Diciu, recomandând să fie luate măsurile legale pentru recuperarea prejudiciului.

Două hotărâri de la Tulcea, una de la Constanţa, pe numele lui Stere Saricu

Situaţia prezentată mai sus a fost constatată şi în cazul autorului Stere Saricu, în cazul acestuia emiţându-se două hotărâri de către Comisia Judeţeană Tulcea şi una de către Comisia Judeţeană Constanţa. După autorul Stere Saricu, a solicitat compensaţii băneşti şi numitul Paris C. Enache. Persoane răspunzătoare în cauză au fost găsite Mădălina Zechiu, consilier ANRP în cadrul Comisiei Judeţene Constanţa, Remus Baciu şi Florea Drăgan. Auditorii Curţii au concluzionat că, prin validarea hotărârii nr. 4353 din 2.06.2008 a Comisiei Judeţene Constanţa pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 831,60 de lei, sumă care a fost plătită solicitantului Paris C. Enache, motiv pentru care s-a recomandat luarea măsurilor legale de recuperare a sumei de 831,60 de lei.

Alte 14 cazuri trase la indigo?

Totodată, auditorii publici externi au constatat că, la Instituţia Prefectului - Judeţul Constanţa,
Comisia tehnică de evaluare a terenurilor, construcţiilor, recoltelor neculese şi a plantaţiilor de pomi fructiferi altoiţi, în cazul evaluării anexelor locuinţelor, în majoritatea cazurilor, a stabilit că acestea sunt compuse dintr-un beci de 68,5 mp, magazie de 56 mp, grajd de 86 mp şi împrejmuire de 140 ml. Comisia tehnică a fost compusă din inginerii Dan Negoescu, Lucian Simion şi Octavian Lungan.
 
De asemenea, auditorii Curţii de Conturi au constatat, în alte 14 cauze, că, prin evaluarea unor anexe gospodăreşti care nu apar în situaţiile de avere imobiliară rurală a locuitorilor, încheiate de comisiile mixte româno-bulgare, sau prin evaluarea unor suprafeţe mai mari decât cele care apar în situaţiile de avere, moştenitorii autorilor au primit în mod necuvenit de la bugetul statului compensaţii băneşti mai mari decât aveau dreptul. Rapoartele Comisiei Tehnice de Evaluare au fost aprobate şi însuşite de Comisia Judeţului Constanţa pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, în acest sens emiţând hotărâri care au fost validate prin decizii ale vicepreşedintelui Autorităţii Naţionalepentru Restituirea Proprietăţilor. Suma acordată cu titlu de compensaţie în mod necuvenit pentru cele 14 hotărâri este de 685.450,55 de lei. Din această sumă au fost achitaţi, până în prezent, 466.222,25 de lei, reprezentând prejudiciu adus bugetului statului. Despre cele 14 situaţii descrise mai sus, puteţi citi mai multe detalii în ediţia de mâine a cotidianului ZIUA de Constanţa.
 
În secţiunea „documente“, puteţi vizualiza raportul Curţii de Conturi în cauzele prezentate în articolul de faţă.