Cartea de vizită a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța în lume „Pontica“, la semicentenar (galerie foto)

Constanța se poate mândri că găzduiește de 50 de ani, fără întrerupere, una dintre cele mai mari sesiuni internaționale de comunicări științifice dedicate arheologiei și istoriei din România, dar nu numai: „Pontica“. 
 
Aceasta, împreună cu anuarul cu același nume, în ale cărui pagini se regăsesc comunicările științifice ale sesiunii, reprezintă cartea de vizită a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), organizatorul și gazda, an de an, a sesiunii „Pontica“. Ediția din acest an a evenimentului științific este dedicată împlinirii a 2000 de ani de la moartea poetului Publius Ovidius Naso și are tema „Istorie și arheologie în spațiul vest-pontic“.
 
Deschiderea manifestării a avut loc miercuri, 11 octombrie, în aula „Adrian Rădulescu“ a MINAC, în prezența participanților la sesiune și a unor oameni de cultură constănțeni. De la prezidiu au luat cuvântul gazda evenimentului, directorul interimar al MINAC, Traian Cliante, academicianul Emilian Popescu, membru de onoare al Academiei Române, arheologul Maria Bărbulescu, rectorul Universității „Ovidius“, prof. univ. dr. Sorin Rugină, precum și decanul Facultății de Istorie și Științe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu.
 
„Este pentru a 50-a oară când se organizează această sesiune. Prima a fost organizată în 1968. Este anul în care a fost editat și volumul I al anuarului muzeului“, a spus arheologul Traian Cliante.

Întoarcere în timp cu 66 de ani

Evenimentul festiv a fost și un bun prilej pentru invitații speciali ai sesiunii de a evoca întâmplări și oameni care au marcat spațiul cultural tomitan. Spre exemplu, academicianul Emilian Popescu a menționat că primul său contact cu arheologia dobrogeană a avut loc în anul 1951, pe când era student în anul III, la București, când profesorul său de filologie clasică, Constantin Balmuș, l-a repartizat să participe la săpăturile de la Histria.
 
„Nici nu știam la vremea respectivă ce este arheologia, dar am participat și am cunoscut atunci șantierul pentru prima dată, într-o perioadă de înflorire. Erau cam 100 de muncitori în vremea aceea și un colectiv de vreo 30 de persoane de profesori și studenți, printre care profesorii mari, Radu Vulpe, Dionisie Pippidi, Gheorghe Ștefan și alții. Acea sută de muncitori prezentă la săpături arată faptul că bugetul României de atunci era mai puternic decât al celei de astăzi, care nu-și permite să facă o asemenea cercetare arheologică. Deși era după război, deși era după stabilizarea după marea criză din 1947-1948, totuși bugetul a permis aceste cercetări. În vremea aceea, nu era nimeni din partea muzeului din Constanța. Muzeul din Constanța a participat mai târziu. Era numai Institutul de Arheologie - Academia Română“, și-a amintit acad. Emilian Popescu.
 
De asemenea, acesta i-a evocat pe cei doi mari directori ai MINAC, Vasile Canarache și Adrian Rădulescu.

Evocări Vasile Canarache și Adrian Rădulescu

„Lui Vasile Canarache cred că i se datorează înființarea muzeului din Constanța în vechiul palat al Episcopiei. Pe de altă parte, Vasile Canarache a fost ajutat foarte mult de primul secretar al partidului, Vasile Vîlcu, un om extraordinar, deși un simplu cizmar, a făcut lucruri extraordinare, întrucât a înțeles nevoile culturii. (...) Vasile Canarche a avut un rol important în dezvoltarea săpăturilor de la Histria și după aceea muzeul de la Constanța a primit un sector pentru săpături. (...) Cel care a dezvoltat muzeul mai mult, din punct de vedere științific, a fost Adrian Rădulescu. A fost un director mare și un intelectual de rasă. A utilat muzeul cu oameni de specialitate. A adus absolvenți ai facultății de istorie de la București care au asigurat până azi continuitatea cercetării științifice în acest muzeu“, a mai spus academicianul.
 
Vineri, a avut loc și vernisajul expoziţiilor „Țărmuri îndepărtate“, „Ovidio poeta“ și „Masacrul de la Fântâna Albă“, precum și lansarea amplului volum, de aprox. 700 de pagini, „Monede bizantine descoperite în nordul Dobrogei (jud. Constanța) vol. II“, semnat de Gheorghe Mănucu-Adameșteanu. Sesiunea „Pontica“ va continua până pe 13 octombrie.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Citeşte şi: 
 
Constanța. Ediția 50 a Sesiunii Științifice Internaționale PONTICA dedicată împlinirii a 2000 de ani de la moartea poetului Publius Ovidius Naso (document)