Cultura

#citeșteDobrogea Dobrogenii aparțin celui mai bogat pământ istoric. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Poate că una dintre cele mai frumoase file despre arheologia din Dobrogea ne-a fost lăsată de unul dintre cei mai mari istorici ai României, Radu Vulpe, născut la 29 decembrie 1899, la Marsilieni (comuna Albeşti), judeţul Ialomiţa, și care s-a stins din viață la 26 noiembrie 1982.
 
Intitulat „Activitatea archeologică în Dobrogea în cei 50 de ani de stăpânire românească”, parte din ampla lucrare „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de viață românească”, acest capitol vorbește la superlativ despre bogăția în reminiscențe ale trecutului pe care nu le conștientizăm nici astăzi. „Rar se mai poate întâlni un alt colț de pământ care pe o întindere atât de mică să fi înghițit o atât de bogată și de sbuciumată istorie”, scrie renumitul arheolog Radu Vulpe.
 
Care continuă: „Îndeosebi pentru antichitatea greco-romană Dobrogea constituie una din cele mai prețioase arhive, fiind pe de o parte depozitara mărturiilor despre viața unora dintre cele mai importante colonii grecești ale pontului Euxin, iar pe de alta conținând documentele cele mai vechi ale procesului de romanizare, care stă la originea neamului nostru (...). E o primitivă inconștiență și o tristă decadență a spiritului omenesc, care au fost cunoscute în toate țările cu monumente vechi, însă nicăieri nu s-au manifestat mai violent și mai dezastruos și mai ales nicăieri îndreptarea lor nu a întârziat mai mult ca în Dobrogea”... Cât de trist. Și vorbim despre o carte apărută la 1928, așadar, pare că suntem blestemați.
 
Mai departe, istoricul povestește contribuția fiecăruia dintre cei care au fost la conducerea județului, începând cu Remus Opreanu, care s-a ocupat de strângerea antichităților risipite peste câmpuri, pe maidane și prin cimitire și pe care le-a depus într-un muzeu improvizat de el în 1880, la prefectura din Constanța, care, din nefericire, s-a dezorganizat în urma unui incendiu.
 
Activitatea arheologică în Dobrogea, în cei 50 de ani avuți în vedere, se caracterizează prin munca a două proeminente personalități științifice, Grigorie Tocilescu și Vasile Pârvan. De altfel, aflăm că ceea ce l-a atras mai mult pe Tocilescu în Dobrogea și i-a adus apoi o faimă europeană a fost mărețul monument de la Adamclisi. Dar asupra acestui monument vom reveni pe larg într-un articol viitor.
 
Până atunci, puteți citi capitolul în integralitatea lui aici. 
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii. 
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcare în scop personal şi necomercial, în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Nu exista articole asemanatoare.