09 Dec, 2017 16:14
4134
Emoționat, Bogdan Papacostea, despre care Dorin Popescu, prezent la eveniment, a spus că este „garanția continuării unui proiect în care Mircea credea, revista Tomis“, dă citire unui fragment din roman, scris în urmă cu 20 de ani, care evocă imaginea mării și a morții.„În tot romanul, din loc în loc, sun fragmente, mai lungi sau mai scurte, care prefațează, prevăd, prevestesc, pregătesc moartea lui Mircea. Acestea mi s-au părut cele mai puternice fragmente și, aș spune, chiar revelatoare. (...) Romanul poate fi într-o oarecare măsură autobiografic, dar cert este că este pluristratificat, are mai multe posibile lecturi. Poate fi o lectură excitantă pentru un bibliofil, pentru cineva care recunoaște nenumăratele trimiteri pe care le facem. E limpede că avem în fața un romancier erudit căruia îi place să se joace cu trimiterile și aluziile. Dar aș spune că nu putem citi romanul lui Mircea Țuglea. Cheia în care putem citi acest roman este, cred, nu are cum să fie alta, cheia morții lui", a punctat Bogdan Papacostea.
„Un al doilea roman era în lucru. O sa încerc să public și pe acela, așa fragmentar cum este, deci va exista și un «Adevărul»“, a spus soția lui Mircea Țuglea.
Ea a subliniat că doar prima parte a romanului a fost scrisă în urmă cu 20 de ani, la Viena, iar restul este realizat din toamna lui 2016 până în vara lui 2017.
„Multe experiențe din anul acesta sunt însemnate în această carte (n.r. - Grazia)" - a mai precizat Camelia Țuglea.
Extrem de emoționant, fostul său elev, Tudor Ganea, a mărturisit că e prima dată când prezintă o carte.
El a vorbit despre experiența de elev-profesor, dar și de ultima întâlnire cu Mircea Țuglea.„Omul acela de 1 metru 80 și 80 și ceva de kilograme îl găsiți în acest paralelipiped, de 12X27. E ca o lampă a lui Aladin. Duhul său e aici“, a spus Ganea.
Soția sa a evocat capacitatea lui Mircea Țuglea de a se descurca în orice situație, amintind de bursa Herder pe care a obținut-o în 1996 la Viena, fără a fi însă vorbitor de limba germană. Camelia Țuglea a dat citire și unui articol manuscris, descoperit recent, „Grazia sau «Punctul de fug㻓, în care regretatul scriitor vorbea despre romanul său.„Întâlnirea mea cu Mircea Țuglea a fost o întâlnire providențială în sensul că, așa cum am mai spus, el a fost dihania literară la sânul căreia am supt în pubertatea mea literară care a coincis cu pubertatea mea fizică, de altfel. Am dat de el în clasa a IX-a de liceu și a fost omul care a tulburat apele. Se părea că avem cu toții un parcurs limpede (...) Era un om extraordinar de generos de o anvergură literară extraordinară“, și-a amintit fostul elev.
„Nu putem omagia o naștere, nașterea acestui roman atâta vreme cât nu am făcut încă priveghiul intelectual, spiritual, cultural al lui Mircea“, a spus Dorin Popescu.
El a apreciat vocația lui Mircea de „a construi în cetate“, apreciind totodată ca autorul „Graziei“ avea plăcerea ludicului, că era „un super jucător de texte, de idei, de lumi culturale“.
„În urmă cu câteva luni, Mircea a plecat să locuiască în cea mai bună dintre lumile posibile, textul (...) care se scrie încă“, a conchis Dorin Popescu.
„«Grazia» e un roman greu, cu multe trimiteri, capcane și chei“, a mai spus Camelia Țuglea înainte de a acorda autografe folosind o ștampilă cu semnătura olografă a lui Mircea Țuglea.
Poet, prozator, publicist, critic literar, membru fondator al Cenaclului de Marţi şi redactor-şef al prestigioasei revistei „Tomis“, desfiinţată în 2010 şi reînfiinţată online, pe care se străduia să o readucă în peisajul cultural al Constanţei la adevărata sa valoare, în format print, Mircea Ţuglea a debutat cu „Proezia“, în 1996. În acelaşi an, volumul a fost distins, la Satu Mare, cu premiul revistei „Poesis“.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: