O istorie sentimentală, între munte și mare, pe urmele mocanilor care au scris istorie în Dobrogea (galerie foto)

Parcurgând distanțe impresionante, după un traseu bine știut, păstrat cu sfințenie din tată în fiu, păstorii transilvăneni au pendulat între munte și mare, atrași de iernile mai blânde din bălțile Dobrogei otomane, cu locuri perfecte și nesfârșite pentru pășunat, pentru care plăteau sultanului taxe aproape simbolice. Purtau în traistă, pe lângă merinde, cărți. Așa se face că, în timp, stabilindu-se pe meleagurile dobrogene, s-au preocupat în mod special nu doar de oierit și de agricultură, ci chiar și de cultivarea limbii române, de dezvoltarea învățământului, dar și de promovarea credinței creștine, implicându-se activ în ridicarea de școli și de biserici.
 
Pentru a-i cinsti așa cum se cuvine pe cei care au avut o contribuție esențială la dezvoltarea Dobrogei, s-a născut proiectul „Între munte și mare. Transhumanța mocanilor în Dobrogea“, realizat de Biblioteca Județeană Constanța (BJC) „Ioan N. Roman“, Biblioteca Județeană „George Barițiu“ Brașov, Asociația Izvorul și Primăria municipiului Săcele, județul Brașov, și Clubul Ardelenilor din Constanța. Proiectul se desfășoară după coordonate simbolice, deloc întâmplătoare: a debutat la Brașov, la Biblioteca Județeană „George Barițiu“, pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru sau Sânmedru, dată la care mocanii coborau de la munte, și s-a încheiat la Constanța, la BJC, pe 28 aprilie, puțin după Sfântul Gheorghe, dată la care oierii luau drumul munților.
 
La Constanța, evenimentul s-a deschis la parterul instituției de cultură gazdă, cu vernisajul expoziției însumând cărți din colecțiile BJC, reflectând contribuția mocanilor la civilizația dobrogeană, după cum a precizat bibliograful dr. Anca-Angela Dobre, articole de presă, imagini, manuscrise (Stan Greavu-Dunăre), dar și obiecte din moștenirea sentimentală a mocanilor dobrogeni, o parte dintre ele puse la dispoziție de Nora Pârlea, de la Clubul Ardelenilor din Constanța, de dr. Luminița Stelian și chiar de directorul BJC, dr. Corina Apostoleanu.

„Muntele și marea au fost unite“ 

„Sunt și eu dintr-o familie pe line paternă care a ajuns în Dobrogea pe această filieră a transhumanței din Satulung, Săcele, județul Brașov“, a spus directorul BJC, dr. Corina Apostoleanu.
 
„Muntele și marea au fost unite, Transilvania și Dobrogea au intrat în legătură prin acești oameni harnici, mocanii“, a spus dr. Ruxandra Nazare, de la Biblioteca Județeană „George Barițiu“ Brașov, menționând că „Între munte și mare. Transhumanța mocanilor în Dobrogea“ este un proiect de suflet la care s-a muncit cu mult drag.
 
Apoi a luat cuvântul prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, care a menționat: „Și eu sunt ardelean, din Munții Apuseni. Sunt venit în Dobrogea prin al nu știu câtelea val de tineri trimiși de destin, probabil, să facem câte ceva pentru această regiune pe care o iubim foarte mult“.

„Mocanii sunt principalii promotori ai românismului în Dobrogea“ 

De asemenea, istoricul constănțean a subliniat rolul pe care l-au avut mocanii în dezvoltarea pământului dintre Dunăre și Marea Neagră: „Românii în Dobrogea au fost dintotdeauna, de la formarea poporului român. Sunt numiți dicieni. De la jumătatea secolului al XIX-lea și chiar mai devreme, locul acesta de români din spațiul carpatic transilvănean până la Dunăre a alimentat încontinuu populația românească aici. Pe primul loc îi așezăm pe mocani, deoarece au avut o contribuție esențială la dezvoltarea materială, apoi cojanii, moldovenii (...) Mocanii sunt principalii promotori ai românismului în Dobrogea“.
 
Evenimentul a continuat în aula bibliotecii constănțene cu masa rotundă cu tema „Între munte și mare. Transhumanța mocanilor în Dobrogea“, la care au luat cuvântul dr. Luminița Stelian, de la BJC - „Prezența mocanilor în localitățile dobrogene. Personalități din administrația publică, în Dobrogea (1878-1947), cu origini în zonele de transhumanță“, dr. Anca Angela Dobre, de la BJC - „Contribuția mocanilor la dezvoltarea învățământului românesc în Dobrogea“, Diana Braga, de la Muzeul de Etnografie Săcele, din județul Brașov - „Pe urmele mocanilor în Dobrogea și Basarabia“, dr. Ruxandra Nazare, de la Biblioteca Județeană „George Barițiu“ Brașov - „Imaginea mocanilor în presa din Săcelele Brașovului în perioada interbelică“ și directorul BJC, dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, care a prezentat monografia „Săcele. 1366-2016. Monografia unui oraș din Țara Bârsei. Interferențe culturale, pitoresc și conviețuire pașnică“, scrisă de Horia Bârsan și apărută în 2016 la Editura Suflet Transilvan.
 
„Mocanii au transformat Dobrogea sub toate aspectele: au trasat drumuri, au deschis vaduri, au construit case, au întemeiat localități, biserici, școli“, a menționat dr. Luminița Stelian.
 
Evenimentul s-a încheiat, spre sfârșitul zilei, cu un program artistic și o prezentare de costume, susținute de Asociația „Izvorul“ din municipiul Săcele, județul Brașov, și Clubul Ardelenilor din Constanța.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Citește și:

Expoziție-eveniment și masă rotundă la Biblioteca Județeană Constanța - „Între munte și mare. Transhumanța mocanilor în Dobrogea“