Dejectiile de la ferma societatii Campofrio pun in pericol lacul Tasaul

# Cunoscuta fabrica de mezeluri tulceana Tabco Campofrio si-a propus sa reabiliteze fostul combinat de cresterea porcilor de la Sibioara * Potrivit studiului de impact, lacul Tasaul, un habitat natural destul de sensibil, avand in vedere si situarea sa la limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, risca sa fie poluat de dejectiile porcilor de la ferma * In prezent, compania intentioneaza sa depuna la Agentia pentru Protectia Mediului documentatia necesara functionarii unei noii crescatorii de suine * Problemele de mediu identificate pe timpul studiului scot in evidenta unele zone unde se pot produce fenomene de poluare * Printre acestea sunt statia de epurare, care prezinta risc de infiltratii in caz de deteriorare, reteaua de colectare a apelor uzate, dar si rezervoarele si deseurile provenite din activitatea curenta * Mai exista suspiciunea ca vechiul sistem de evacuare in iaz a apelor de pe platforma de evaporare prezinta neetanseitati * In aceeasi situatie se afla si platforma de deshidratare a namolului, ceea ce ar explica poluarea microbiologica a apei freatice * De asemenea se mentioneaza ca o crestere a volumului de ape uzate poate crea dificultati in ceea ce priveste capacitatea de stocare a statiei de epurare * Printre poluantii periculosi, enumerati de studiul de impact, se numara hidrogenul sulfurat, dioxidul de carbon, azotul, amoniacul, azotati, fosforul, metalele grele, metanul si agentii patogeni

Pentru a se conforma etapelor necesare primirii autorizatiei integrate de mediu din partea Agentiei pentru Protectia Mediului, SC Tabco Campofrio SA Tulcea a depus documentatia necesara functionarii unei noi instalatii pentru cresterea suinelor. Potrivit raportului de mediu, amplasamentul fermei zootehnice, ce are ca profil cresterea si ingrasarea purceilor, se afla in incinta fostului Complex Agroindustrial Sibioara, din comuna Mihail Kogalniceanu, judetul Constanta. Dupa ce, in 1965, s-a hotarat infiintarea unui complex de crestere intensiva a animalelor, in 1990 ferma s-a transformat in SC Agroind Tour SA, cu capital integral de stat, apartinand Directiei Protocolului de Stat. Datorita unui management necorespunzator, complexul se afla in imposibilitatea desfasurarii activitatii. Neexistand un cumparator care sa preia activele societatii, complexul a ajuns la un stadiu avansat de degradare. In 2003, ca urmare a deciziei Agentiei pentru Domeniile Statului, constructiile apartinand firmei Sibioara si terenurile aflate sub acestea au fost atribuite spre folosinta gratuita catre SC Tabco Campofrio SA. Guvernul Romaniei a cedat gratuit, de altfel, firmei, exploatatia din cadrul Complexului, administrata de SC Agroind Tour SA. Aspectele ecologice privind activitatea de crestere intensiva a animalelor se afla de putina vreme in atentia factorilor responsabili de protectia mediului. Inainte de 1980 nu s-a pus chiar deloc accentul pe impactul cresterii intensive a animalelor asupra mediului, cu toate ca o aplicare excesiva a dejectiilor conduce la o contaminare periculoasa a solului.Exista pericolul scurgerii necontrolate a apelor uzateProblemele de mediu identificate pe timpul studiului amplasamentului releva faptul ca exista zone unde se pot produce fenomene de poluare. Printre acestea sunt enumerate statia de epurare, care prezinta risc de infiltratii in caz de deteriorare, reteaua de colectare a apelor uzate de pe amplasamentul, care prezinta fisuri, rezervoarele de GPL si deseurile, in cazul depozitarii necontrolate. Studiul topografic arata ca terenul de amplasament al instalatiei se situeaza intr-o zona de dealuri cu pante destul de accentuate, ce se atenueaza odata cu apropierea de lacul Tasaul, care reprezinta un habitat natural destul de sensibil, avand in vedere si situarea sa la limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Specialistii apreciaza ca scurgerea apelor meteorice de pe amplasament se realizeaza, datorita pantei terenului, spre iazul biologic aflat la mai putin de o suta de metri de statia de epurare. Este evident ca, in cazul unor incidente la statia de epurare sau in cazul unor ploi torentiale, exista pericolul scurgerii necontrolate a apelor uzate de pe platformele de evaporare. Pentru a inlatura acest pericol, societatea trebuie sa construiasca, perimetral platformelor de evaporare, canale de colectare a scurgerilor accidentale si sa le introduca in sistemul de epurare. In studiu se mentioneaza ca in spatiul care separa lacul Tasaul de amplasamentul Complexului zootehnic se gaseste un iaz biologic, amenajat in perioada anterioara drept componenta a statiei de epurare. Analizele efectuate in 2005 au aratat ca apa din acest iaz nu corespunde cerintelor de calitate pentru protectia ecosistemelor acvatice, majoritatea valorilor indicatorilor masurati fiind mai mari decat limitele maxime admise conform Ordinului 1146/2002 privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata.Poluarea microbiologica a panzei freatice este ridicataPana la data evaluarii, din activitatile actualului operator nu au fost identificate incidente soldate cu fenomene de poluare. Exista insa suspiciunea ca vechiul sistem de evacuare in iaz a apelor de pe platforma de evaporare sa prezinte neetanseitati sau chiar platforma de deshidratare a namolului, ceea ce ar explica poluarea microbiologica a apei freatice. Intrucat namolurile predate de la statia de epurare sunt folosite ca ingrasamant in agricultura, acestea sunt predate pentru imprastiere pe terenurile agricole. In raportul de evaluare se arata ca societatea a incheiat un contract de predare cu SC GDN Agroinvest SRL. Nivelul de contaminare a apelor freatice, atat in analizele efectuate in 2003, cat si in 2005, demonstreaza faptul ca exista o poluare destul de ridicata, in special din punct de vedere fizico - chimic. In ceea ce priveste poluarea microbiologica, aceasta este mai accentuata in determinarile actuale. Studiile au confirmat existenta unor fenomene de poluare a solului pe terenul aferent componentelor statiei de epurare, poluare datorata atat activitatii anterioare, cat si pasunatului animalelor localnicilor. Mai mult, se mentioneaza ca o crestere a volumului de ape uzate poate crea dificultati in ceea ce priveste capacitatea de stocare a statiei de epurare. Printre poluantii periculosi, enumerati de studiul de impact si care rezulta dintr-o activitate de crestere intensiva a suinelor, se numara hidrogenul sulfurat, dioxidul de carbon, azotul, amoniacul, azotati, fosforul, metalele grele, metanul si agentii patogeni. Explicarea impactului fiecaruia dintre acestia, atat asupra mediului, cat si asupra oamenilor si animalelor este inutil acum. Putem starui insa numai asupra unuia dintre acestia, respectiv hidrogenul sulfurat. Acesta rezulta atat din descompunerea anaeroba a proteinelor din dejectiile porcilor, cat si din reducerea bacteriana a sulfatilor naturali, fiind cea mai toxica emisie din dejectiile porcinelor. Hidrogenul sulfurat este mai greu decat aerul si solubil in apa, astfel incat se poate acumula in subsolurile cladirilor si in orice spatii joase, neventilate. Se considera ca hidrogenul sulfurat reprezinta una din cauzele care determina moartea la locurile de munca si poate avea impact negativ si asupra sanatatii porcilor. Bilantul de mediu arata ca in momentul de fata, pe amplasamentul analizat, nu se desfasoara activitati de monitorizare a factorilor de mediu, dar ca sunt prevazute programe de monitorizare a aerului si solului din zona statiei de epurare. Tot aici se arata ca functionarea incorecta a proceselor biologice va determina probleme deosebite de mediu, reprezentate de emisiile importante de gaze si mirosuri disconfortante. Dupa cum s-a mentionat si in Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, obiectivul nu dispune de spatii suficiente pentru stocarea dejectiilor lichide sau a apelor epurate pana la utilizare, datorita imposibilitatii folosirii iazului biologic pentru care nu s-a putut clarifica inca regimul juridic.