Editorial Constanţa, între ieri şi azi

Constanţa, un oraş vestit, aflat la malul mării, cu perspective semeţe de dezvoltare. Port, ieşire la Marea Neagră, universităţi de prestigiu, parcuri imense, fabrici moderne, transport în comun civilizat, demn şi curat. Cetăţeni cu salarii mari şi cu o speranţă de viaţă ridicată. N-a fost să fie. Sunt în anul 2016 şi realitatea nu-i asta! Niciunul dintre punctele „forte” ale Constanţei nu este astăzi curat, toate sunt îmbibate în mizeria prezentului. Tabloul creionat mai sus a rămas însă un vis frumos al comunităţii. Cu toţii sperăm la o viaţă mai bună, la mai multă implicare în viaţa oraşului din partea administraţiei locale.
 
Parcă nu mai au cerneală în stilouri jurnaliştii să scrie despre problemele Constanţei, despre cum a reuşit să (nu) evolueze acest oraş, preferat de atâtea personalităţi în trecut. Cu toţii ne întrebăm: nu-i pasă oare administraţiei locale de acest municipiu? De locuitorii săi? De viaţa lor? Nu vede nimeni în ce mizerie se zbate Constanţa?
 
Se alege praful în fiecare zi de tot ce oferă acest municipiu. Ieri, s-a mai spart un vas antic din Parcul Arheologic din faţa Primăriei Constanţa. Reprezentanţii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa spun că vasul ar fi fost spart de către hoţii de fier vechi. Cui îi pasă că vasul era vechi de 2.000 de ani? Care sunt măsurile luate? Asistăm neputincioşi la vandalizarea unui vestigiu din centrul oraşului Constanţa. De fapt, asistăm, în ultimii ani, neputincioşi la multe lucruri care au adus numai pete pe imaginea Constanţei. De pildă, mirosurile greu de suportat de la intrarea în staţiunea Mamaia, prin zona Pescărie, degajate de către toaletele ecologice. Numai ecologice nu le-aş numi eu. Dacă le catalogăm după mirosurile care sperie turiştii, toaletele acelea publice sunt infecte şi atât.
 
Când a devenit atât de groaznică Constanţa, fără perspective? Cine i-a îngropat în noroi imaginea altădată pură?
 
Se tem oamenii să iasă noaptea din case, ziua n-au pe unde circula, din cauza maşinilor care parchează pe trotuare, în loc să utilizeze puţinele parcări. Căci nici la acest capitol nu stăm bine. De exemplu, autobuzele au ajuns să parcheze pe pistele pentru biciclişti. Din nefericire, am ajuns până aici.
 
Cerşetorii au acaparat cele mai aglomerate intersecţii şi puncte de trecere din oraş. Este imposibil să ieşi din magazinul Tomis, de exemplu, şi să nu fii întâmpinat de „Nenea, îmi dai şi mie un leu?”. Nu vede nimeni că toate aceste urâciuni ciopârţesc din frumuseţea unui oraş? O frumuseţe care stă să apună şi nimeni nu face nimic. Mă întreb, câteodată: „Oare nu vrem ca această capitală a litoralului să se schimbe?”
 
Se construiesc blocuri noi, fără parcări, fără trotuare, la marginile oraşului. Se construieşte mult şi fără cap. Constructorii depozitează mormanele de moloz pe trotuare, locuri special destinate trecerii persoanelor, că doar de aia se numesc trotuare. 
 
Situaţia este aceeaşi de ani întregi. Constanţa se stinge sub privirile noastre şi stăm cu mâinile în sân. Unde-i oare medicul care să trateze acest pacient? Sau să-i spunem „adio!” de pe acum? Este imposibil să ieşi la pas în oraş şi să nu-i găseşti cel puţin o „bubă”.
 
Domnule primar, o singură întrebare mai am, dumneavoastră nu vedeţi aceste probleme cu care se confruntă constănţenii?