Prioritatile cui!?

Zicala „Chelului tichie de mărgăritar îi trebuie" continuă să fie de actualitate. Şi asta pentru că oricine ajunge la guvernare ne confirmă că habar nu are care sunt problemele şi nevoile reale ale celor ce le-au dat puterea. 

Preluând modelul guvernării PSD 2000 - 2004, actuala putere lucrează la un program de susţinere a sportului de masă. Concret, acesta ar presupune construcţiile de baze sportive, bazine de înot, terenuri de baschet, de fotbal sau de handbal. Mai mult, s-a anunţat că, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, există un plan de extindere a construcţiei sălilor de sport şi a bazelor sportive.

Teoretic, iniţiativa guvernanţilor nu e rea şi ar oferi adolescenţilor şi nu numai o variantă de a-şi petrece timpul într-un mod plăcut şi sănătos. Însă, parcă văd că asemenea obiective vor apărea prin nu ştiu ce sat, în care localnicii speră de ani buni să aibă apă curentă în case, să aibă drumuri măcar pietruite, dacă nu se ajunge la stadiul de a fi asfaltate, să aibă iluminat public şi chiar curent electric în locuinţe. Şi atunci, mă întreb cum de se găsesc fonduri pentru săli de sport, bazine de înot etc, iar pentru asigurarea utilităţilor nu?... Cum vor putea merge tinerii să facă sport când ai lor părinţi poate n-au bani nici de mâncare, dar să mai plătească un antrenament? ... Culmea este că această idee măreaţă va aduce, potrivit guvernanţilor noştri, „beneficii imense pentru toată lumea" !? Care lume?

Agricultorii se plâng că nu pot face faţă costurilor pentru a-şi iriga terenurile afectate de secetă, că nu şi-au primit subvenţiile, micii întreprinzători îşi închid afacerile în număr tot mai mare, iar omul de rând stă cu teama zilei de mâine, când poate nu va mai avea un serviciu şi, implicit, cu ce să-şi hrănească odraslele. Iar ei investesc în baze sportive. Asta va revigora economia autohtonă şi va creşte nivelul de trai....

Unde mai pui că, pentru a raporta cu onor îndeplinirea sarcinilor trasate într-un anumit termen, pentru a se lăuda cu ce au realizat, s-ar putea să avem parte de lucrări făcute de mântuială. Aşa a fost şi pe vremea Cabinetului Năstase, când sălile de sport apăreau precum ciupercile după ploaie, dar când vremea şi-a arătat colţii, plafoanele s-au dovedit a fi şubrede, iar copiii dârdâiau de frig în timpul iernii pentru că primăriile nu aveau bani ca să asigure motorina...

Un lucru e evident: priorităţile lor nu coincid cu ale oamenilor simpli.