Au trecut patru ani Dosarul, primarul şi zvastica

666/P/2009 este unul dintre dosarele cu răsunet pentru Constanţa, având în vedere că, la momentul constituirii sale, ancheta îl privea pe edilul Radu Ştefan Mazăre
 
Mâine se împlinesc exact patru ani de când procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa anunţau că pe rolul acestei unităţi de parchet „sunt înregistrate dosarele nr. 698/P/2009 şi 666/P/2009 privindu-l pe Radu Ştefan Mazăre - pentru săvârşirea infracţiunilor de utilizare simboluri fasciste, rasiste sau xenofobe, precum şi pentru infracţiunile de atentat contra unei colectivităţi, subminarea puterii de stat, infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin“. De atunci şi până în prezent, trei NUP-uri s-au pronunţat în acest caz. ZIUA de Constanţa vă prezintă întreg parcursul dosarului între unităţile de parchet, detaliind modul în care procurorii şi-au pasat sau şi-au preluat responsabilităţile în această anchetă.
 
Cum am spus, la data de 17 septembrie 2009, Parchetul Curţii de Apel anunţa că dosarele cu pricina „au fost repartizate procurorului care efectuează cercetări, urmând ca, după definitivarea cercetărilor, să se comunice soluţia dispusă“. Totul a pornit însă de la faptul că primarul Constanţei s-a îmbrăcat în uniformă nazistă, alături de fiul său, Răducu, şi a defilat astfel costumat, având şi o zvastică pe centură. Evenimentul a avut loc în iulie 2009, în cadrul unei prezentări de modă. „Cu această ocazie, cei doi făptuitori au afişat pe ţinutele purtate mai multe simboluri naziste sau asociate regimului nazist: zvastică, Vulturul Reich-ului şi decoraţia intitulată generic «Crucea de fier»“, potrivit procurorilor Parchetului General. Mai departe, în urma sesizării venite din partea unui cetăţean, iniţial cercetările au demarat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, cu sprijinul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa. Cu toate acestea, în scurt timp, cazul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care urma să decidă cui îi va reveni competenţa de soluţionare.
 
DIICOT, NUP-uri şi infirmări
 
De amintit că, între timp, dosarul a trecut pe la Serviciul Teritorial Constanţa al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru ca în final să ajungă la Parchetul Curţii de Apel Constanţa. Ancheta a durat câteva luni, iar pe 26 ianuarie 2010 procurorii Parchetului Curţii au dispus prima soluţie de neîncepere a urmăririi penale (NUP) faţă de primar. Nu a durat însă mult şi soluţia a fost infirmată de procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Constanţa de la acea vreme, magistratul Adina Florea, care a considerat că nu au fost administrate toate probele în dosar. Infirmarea NUP-ului a fost făcută pe data de 3 februarie 2010, aşa că ancheta a fost redeschisă, iar cercetările au fost continuate. Până în luna octombrie 2010, când procurorii au decis din nou neînceperea urmăririi penale. Nici acum însă soluţia nu a fost una definitivă: cazul a ajuns pe masa procurorului general al României de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, care a hotărât şi ea redeschiderea dosarului şi continuarea cercetărilor. De menţionat că ambele NUP-uri pronunţate până la acea vreme luau în calcul faptul că primarul defilase cu însemnele naziste la o prezentare de modă, aşa încât faptei îi lipsea, în opinia procurorilor, unul dintre elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care era cercetat.
 
Anchetă de scurtă durată
 
Dosarul se întoarce din nou la Constanţa, iar după o scurtă şedere la Parchetul Curţii de Apel, timp în care peste lucrare s-ar fi uitat, potrivit unor surse judiciare, inclusiv procurorul Vasile Drăghici, cazul este înaintat magistraţilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, cărora le revine sarcina de a investiga eventuala vinovăţie a primarului. Procurorii de aici încep ancheta, iar pe data de 23 martie 2011, în urma unei anchete relativ de scurtă durată, procurorul Andrei Bodean, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal, pronunţă al treilea NUP - a treia soluţie de neîncepere a urmăririi penale pentru primarul Constanţei. Soluţia a fost confirmată de prim-procurorul Parchetului Tribunalului, magistratul Gigi Valentin Ştefan. La scurtă vreme de la această hotărâre, Parchetul General dă oficial o informare, în care se arată că „Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, au dispus, la data de 23.03.2011, neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Mazăre Ştefan Radu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 317, art. 321, 324 alin. 4 din Codul penal, art. 3, 4, şi 5 din OUG nr. 31/2002 (privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii), precum şi sub aspectul instigării la aceste infracţiuni“.
 
Moralitatea nu face obiectul anchetei
 
Comunicatul continuă arătând că, „de asemenea, prin acelaşi act, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale şi faţă de M.R. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 317, art. 321, 324 alin. 4 din Codul penal, art. 3, 4, şi 5 din OUG nr. 31/2002, cu aplicarea dispoziţiilor prevăzute de art. 99 Cod penal“. Referitor la acuzaţiile aduse, procurorii au arătat că primarul ar fi adus dovezi ale bunei sale credinţe la momentul defilării cu însemnele naziste, susţinând că nu a urmărit în niciun fel denigrarea sau discriminarea poporului evreu prin comportamentul său. De asemenea, edilul le-a furnizat anchetatorilor scrisoarea prin care îşi prezenta oficial scuze poporului evreu pentru gestul său. Procurorii au arătat totuşi că „moralitatea comportamentului celor doi făptuitori, raportat la suferinţele victimelor Holocaustului, sau oportunitatea prezentării de modă în condiţiile arătate ori compatibilitatea calităţii de primar al unui municipiu cu această activitate, nu pot face obiectul unei anchete penale, aceste aspecte ieşind din sfera ilicitului penal“. Astfel, procurorii constănţeni au ajuns încă o dată la concluzia că faptele primarului nu pot fi considerate infracţiuni atâta timp cât le lipseşte unul dintre elementele constitutive. Şi aşa s-a decis cel de-al treilea NUP al primarului pentru cazul „Zvastica”.