Veste bună pentru Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu! (referat DNA + rechizitoriu)

Curtea Constituțională a României a decis că incriminarea infracțiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertății economice și a dreptului la muncă, arată agerpres.ro. Conform aceleiaşi surse, dezincriminarea conflictului de interese în privat ar putea lăsa fără obiect dosare aflate la parchete sau instanţe, dacă nu se intervine legislativ pentru modificări. Conform unor surse judiciare, printre avantajaţii momentului se află atât Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa (în dosarul în care a fost arestat preventiv alături de Sorin Strutinsky), cât şi Nicuşor Daniel Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (în dosarul fundaţiilor Thalia şi Fantasio).
 
Mazăre este cercetat de Dana Ana, procuror al DNA Bucureşti, pentru luare de mită (trei infracțiuni), abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese (două infracțiuni). Pe scurt, fostul primar este bănuit că ar fi luat mită 9 milioane de euro, cu ajutorul omului de afaceri, de la societăţi comerciale pe care le-ar fi sprijinit în obţinerea de autorizaţii, respectiv câştigarea unor licitaţii.

Referatul DNA privind propunerea de arestare a lui Radu Ştefan Mazăre şi a omului de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky (document)

În dosarul fundaţiilor, Nicuşor Constantinescu este suspectat de abuz în serviciu (trei infracțiuni, din care două în formă continuată), constituire a unui grup infracțional organizat şi conflict de interese (nouă infracțiuni, din care cinci în formă continuată).

Rechizitoriu
Trimitere în judecată Nicuşor Constantinescu, Cristian Zgabercea, Fundaţia Fantasio şi Fundaţia Thalia (document)

În altă ordine de idei, amintim că, tot la începutul unei luni de octombrie, dar în anul 2014, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin intermediul căruia s-a abrogat articolul 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009.
 
Pe scurt, articolul abrogat făcea referire la presiunile asupra Justiţiei, iar potrivit acestuia, „fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă“.
 
Interesant este că decizia Camerei Deputaţilor a venit la două săptămâni după ce Direcţia Naţională Anticorupţie anunţase că, în urma unor declaraţii publice făcute, la data de 12 septembrie 2014, de Mazăre, a formulat faţă de acesta un denunţ pentru „săvârşirea infracţiunii de presiuni asupra Justiţiei, prevăzută şi pedepsită de art. 276 Cod Penal“.
 
Mai exact, denunţul a fost formulat după ce fostul primar al Constanţei a înjurat-o pe Dana Ana, în timp ce susţinea un discurs la Conferinţa Judeţeană a PSD Constanţa, eveniment desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor. De menţionat că Dana Ana instrumentează şi Dosarul Campusului Social Henri Coandă, unde Mazăre este cercetat alături de afaceristul israelian Avraham Morgenstern, dar şi pe Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, senator în Parlamentul României.
 
Citeşte şi 
După intrarea în vigoare a noului Cod Penal
Mazăre, primul edil faţă de care DNA a formulat un denunţ pentru presiuni asupra Justiţiei