Interviu Online
Adopţia este, pentru unele persoane, ultima soluţie atunci când vor să devină părinţi. Dar, ca toate celelalte căi, nici aceasta nu este simplă sau scurtă. Care sunt paşii legali în procesul de adopţie? Cât durează, de fapt, să adopţi un copil? Ce modificări au apărut în procedura de adopţie, potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern pe 16 septembrie? Am discutat despre aceste aspecte cu Petre Dinică, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa, în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.
Întrebările redacţiei
Un cuplu ia decizia să înfieze un copil. Care sunt paşii legali, necesari de urmat, în procedura de adopţie? De asemenea, există posibilitatea ca o persoană singură să poată adopta?
Persoanele care îşi exprimă intenţia de a adopta un copil se vor adresa Biroului Adopţii şi Postadopţii din cadrul DGASPC Constanţa, pentru o informare prealabilă privind documentaţia necesară, demersurile şi procedurile adopţiei. Cu prilejul acestei informări, solicitanţilor li se înmânează un material ce cuprinde o listă cu principalele acte normative incidente în adopţie şi documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului.
Ce criterii contează pentru a încredinţa copilul unei familii? Sunt importante, de exemplu, vârsta sau situaţia financiară a părinţilor adoptivi?
Pentru ca un copil să fie încredinţat unei familii, este obligatoriu ca persoana/familia respectivă să fie posesoarea unui atestat ca persoană/familie aptă să adopte şi să figureze în lista de propuneri de adopţie emisă de ANPDCA (n.r. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie). De asemenea, este necesar ca familia respectivă să fi fost selectată din acea listă în urma aplicării criteriilor de potrivire teoretică. Dacă responsabilul de caz stabileşte că anumite criterii de potrivire de la nivelul direcţiei sunt esenţiale pentru satisfacerea nevoilor copilului, în procedura de selecţie şi potrivire vor fi incluşi numai adoptatorii ce răspund acestor criterii. În ceea ce priveşte vârsta adoptatorilor sau situaţia financiară a acestora, aceste amănunte nu au relevanţă în etapa de încredinţare, câtă vreme familiile au fost atestate pentru categoria de vârstă din care face parte şi copilul adoptabil şi se regăsesc în lista propuneri de adopţie.
Cât durează, în medie, un proces de adopţie?
În ceea ce priveşte procedura de evaluare a unei persoane/familii în vederea obţinerii atestatului, aceasta durează maximum 120 de zile, perioada de încredinţare a unui copil la o familie adoptatoare este de 90 de zile, iar finalizarea procesului de adopţie din momentul potrivirii familiei cu un copil adoptabil durează, în medie, un an. Referitor la perioada de timp în care o persoană/familie adoptatoare este inclusă într-o etapă de potrivire practică cu un copil adoptabil, în medie, aceasta durează un an şi jumătate - doi ani, fiind foarte importante şi opţiunile pe care le-au formulat cu privire la copilul pe care doresc să-l adopte.
Cât timp este monitorizată familia după ce adopţia a fost aprobată şi în ce constă monitorizarea?
Monitorizarea postadopţie durează cel puţin doi ani după încuviinţarea adopţiei şi constă în verificări trimestriale realizate de către specialiştii Biroului Adopţii şi Postadopţii, în care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori, în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare.
Starea emoţională şi aşteptarea familiei pot fi accentuate dacă aceasta nu are informaţii şi, de cele mai multe ori, familia nu are aceste date sau ele pot fi obţinute mai greu. Există un loc în care familiile atestate să adopte un copil au oportunitatea de a verifica oricând stadiul în care se află cererea şi dosarul lor?
Familia are acces permanent la informaţiile privind demersul lor, prin simpla apelare a numărului de telefon de la Biroul Adopţii şi Postadopţii, nu există program de lucru cu publicul care deja se află în evidenţa biroului, iar în momentul în care persoana/familia adoptatoare este selectată din lista transmisă de ANPDCA, responsabilul de caz are obligaţia să contacteze familia pentru a o informa cu privire la copilul pentru care a fost selectată.
Ce ne puteţi spune despre persoanele din alte ţări care îşi doresc să adopte un copil din România? Există această posibilitate, DGASPC Constanţa a avut de-a face cu un caz concret?
Persoanele/familiile care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul altui stat decât România pot adopta internaţional numai în următoarele situaţii: adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne, adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi cetăţean român, adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie se solicită.
Adopţia internaţională este permisă numai pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei interne şi nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România.
În cursul acestui an, DGAPSC Constanţa a finalizat o adopţie internaţională pentru un copil adoptabil aflat în evidenţa sa cu o familie adoptatoare cu domiciliul în Italia, în care unul dintre soţi era cetăţean român, iar celălalt, cetăţean italian. Mai avem în evidenţă copii eligibili pentru adopţia internaţională, iar când vom fi sesizaţi de către ANPDCA, care are atribuţii în selectarea familiilor cu reşedinţa obişnuită în străinătate, vom proceda la realizarea demersurilor necesare.
Să spunem că un copil a fost adoptat de o familie, iar părinţii naturali ai acestuia îşi doresc să îl contacteze, le este permis?
Doar persoanele adoptate şi adoptatorii au dreptul să obţină informaţii cu caracter general privind adopţia, însă fără a le fi dezvăluită identitatea părinţilor fireşti anterior dobândirii capacităţii depline de exerciţiu a adoptatului. Excepţie o fac situaţiile în care motivul dezvăluirii îl reprezintă cauze medicale. După dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, adoptatul se poate adresa instanţei de judecată pentru autorizarea accesului la informaţiile deţinute de instituţii cu privire la identitatea părinţilor săi fireşti.
În ceea ce priveşte părinţii fireşti sau rudele biologice ale persoanelor adoptate, acestea pot obţine informaţii cu caracter general vizând persoana adoptată numai dacă există acordul expres al acesteia sau, după caz, al persoanei sau familiei adoptatoare, sens în care se vor adresa în prealabil ANPDCA.
Ce noutăţi privind procedurile de adopţie aduce noul proiect de lege aprobat de Guvern pe 16 septembrie?
Toate aceste modificări se discută de un an şi jumătate. Au fost scurtate termenele de apel, de la 30 de zile, la zece. Pentru judecarea cererilor de încredinţare în vederea adopţiei, nu va mai fi necesară citarea părţilor. De asemenea, o comisie rogatorie se poate deplasa la domiciliul părintelui pentru luarea consimţământului acestuia, însă termenul în care aceștia își pot retrage declaraţiile conform cărora nu doresc să mai îngrijească minorul a fost redus de la 60, la 30 de zile.
Direcţia noastră a solicitat o cerere importantă, care a fost şi aprobată. Şi aici mă refer la concediul care se acordă în cazul adopţiei unui copil cu vârsta mai mare de doi ani, întrucât, în cazul copiilor de până la doi ani, sunt incidente dispoziţiile privind concediul și indemnizaţia lunară privind creșterea copilului. Dacă părinţii biologici nu se prezintă la două termene de judecată, copilul va fi declarat adoptabil - o altă noutate. Noile reglementări vor intra în vigoare într-un termen de patru luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, moment estimat ca fiind în cursul anului 2016.
Câte familii a ajutat DGASPC, anul trecut, în procesul de adopţie? Din experienţa acumulată, aţi spune că sunt multe sau puţine pentru judeţul nostru?
Anul trecut, au fost atestate 122 de persoane şi 48 de adopţii finalizate. Evident că se poate şi mai bine, dar este important ca şi familiile care ni se adresează să aibă o deschidere mai mare către copiii care prezintă întârzieri pe diferite arii de dezvoltare, sunt de alte etnii decât cea română, au depăşit vârsta preşcolară şi provin din grupuri de fraţi pentru care nu a fost oportună separarea lor.
Dacă aţi fi nevoit să descrieţi în câteva cuvinte situaţia în care se află centrele de plasament din judeţul nostru, care ar fi acelea?
Bună spre foarte bună. Mereu este loc de mai bine.
Ce le-aţi spune celor care îşi doresc un copil, pe care nu-l pot avea, dar iau în calcul varianta adopţiei, fără a fi însă hotărâţi 100%?
Le-aş transmite să aibă încredere în serviciile oferite de DGASPC, în specialiştii noştri implicaţi în domeniul adopţiei, şi îi asigur că vor beneficia de tot sprijinul şi colaborarea noastră. Accesarea serviciilor de adopţie pe care le oferă instituţia noastră reprezintă un prim pas pe care aceste familii îl pot face pentru a-şi împlini visul legat de venirea în sânul familiei lor a copilului mult dorit.
Rugămintea mea către cititorii ZIUA de Constanţa este să obţină informaţii direct de la sursă, de la specialiştii noştri. Faţă de informaţiile pe care le vor primi de la avocaţi, informaţiile de la noi nu costă absolut nimic. În procedura adopţiei, să vină cu încredere. Suntem la dispoziţia cetăţeanului.
Întrebare cititor
O persoană singură (divorţată) poate adopta un copil?
Dacă îndeplineşte criteriile oficiale, are şanse egale.
În secţiunea „Documente“, veţi găsi informaţii complete despre cererea privind eliberarea atestatului.
De vorbă cu Petre Dinică, director DGASPC Constanţa Tot ce trebuie să ştiţi despre adopţie (document)
18 Sep, 2015 00:00
18519
Adopţia este, pentru unele persoane, ultima soluţie atunci când vor să devină părinţi. Dar, ca toate celelalte căi, nici aceasta nu este simplă sau scurtă. Care sunt paşii legali în procesul de adopţie? Cât durează, de fapt, să adopţi un copil? Ce modificări au apărut în procedura de adopţie, potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern pe 16 septembrie? Am discutat despre aceste aspecte cu Petre Dinică, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanţa, în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.Întrebările redacţiei
Un cuplu ia decizia să înfieze un copil. Care sunt paşii legali, necesari de urmat, în procedura de adopţie? De asemenea, există posibilitatea ca o persoană singură să poată adopta?
Persoanele care îşi exprimă intenţia de a adopta un copil se vor adresa Biroului Adopţii şi Postadopţii din cadrul DGASPC Constanţa, pentru o informare prealabilă privind documentaţia necesară, demersurile şi procedurile adopţiei. Cu prilejul acestei informări, solicitanţilor li se înmânează un material ce cuprinde o listă cu principalele acte normative incidente în adopţie şi documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului.
Ce criterii contează pentru a încredinţa copilul unei familii? Sunt importante, de exemplu, vârsta sau situaţia financiară a părinţilor adoptivi?
Pentru ca un copil să fie încredinţat unei familii, este obligatoriu ca persoana/familia respectivă să fie posesoarea unui atestat ca persoană/familie aptă să adopte şi să figureze în lista de propuneri de adopţie emisă de ANPDCA (n.r. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie). De asemenea, este necesar ca familia respectivă să fi fost selectată din acea listă în urma aplicării criteriilor de potrivire teoretică. Dacă responsabilul de caz stabileşte că anumite criterii de potrivire de la nivelul direcţiei sunt esenţiale pentru satisfacerea nevoilor copilului, în procedura de selecţie şi potrivire vor fi incluşi numai adoptatorii ce răspund acestor criterii. În ceea ce priveşte vârsta adoptatorilor sau situaţia financiară a acestora, aceste amănunte nu au relevanţă în etapa de încredinţare, câtă vreme familiile au fost atestate pentru categoria de vârstă din care face parte şi copilul adoptabil şi se regăsesc în lista propuneri de adopţie.
Cât durează, în medie, un proces de adopţie?
În ceea ce priveşte procedura de evaluare a unei persoane/familii în vederea obţinerii atestatului, aceasta durează maximum 120 de zile, perioada de încredinţare a unui copil la o familie adoptatoare este de 90 de zile, iar finalizarea procesului de adopţie din momentul potrivirii familiei cu un copil adoptabil durează, în medie, un an. Referitor la perioada de timp în care o persoană/familie adoptatoare este inclusă într-o etapă de potrivire practică cu un copil adoptabil, în medie, aceasta durează un an şi jumătate - doi ani, fiind foarte importante şi opţiunile pe care le-au formulat cu privire la copilul pe care doresc să-l adopte.
Cât timp este monitorizată familia după ce adopţia a fost aprobată şi în ce constă monitorizarea?
Monitorizarea postadopţie durează cel puţin doi ani după încuviinţarea adopţiei şi constă în verificări trimestriale realizate de către specialiştii Biroului Adopţii şi Postadopţii, în care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori, în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare.
Starea emoţională şi aşteptarea familiei pot fi accentuate dacă aceasta nu are informaţii şi, de cele mai multe ori, familia nu are aceste date sau ele pot fi obţinute mai greu. Există un loc în care familiile atestate să adopte un copil au oportunitatea de a verifica oricând stadiul în care se află cererea şi dosarul lor?
Familia are acces permanent la informaţiile privind demersul lor, prin simpla apelare a numărului de telefon de la Biroul Adopţii şi Postadopţii, nu există program de lucru cu publicul care deja se află în evidenţa biroului, iar în momentul în care persoana/familia adoptatoare este selectată din lista transmisă de ANPDCA, responsabilul de caz are obligaţia să contacteze familia pentru a o informa cu privire la copilul pentru care a fost selectată.
Ce ne puteţi spune despre persoanele din alte ţări care îşi doresc să adopte un copil din România? Există această posibilitate, DGASPC Constanţa a avut de-a face cu un caz concret?
Persoanele/familiile care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul altui stat decât România pot adopta internaţional numai în următoarele situaţii: adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne, adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare este şi cetăţean român, adoptatorul este soţ al părintelui firesc al copilului a cărui adopţie se solicită.
Adopţia internaţională este permisă numai pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopţiei interne şi nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România.
În cursul acestui an, DGAPSC Constanţa a finalizat o adopţie internaţională pentru un copil adoptabil aflat în evidenţa sa cu o familie adoptatoare cu domiciliul în Italia, în care unul dintre soţi era cetăţean român, iar celălalt, cetăţean italian. Mai avem în evidenţă copii eligibili pentru adopţia internaţională, iar când vom fi sesizaţi de către ANPDCA, care are atribuţii în selectarea familiilor cu reşedinţa obişnuită în străinătate, vom proceda la realizarea demersurilor necesare.
Să spunem că un copil a fost adoptat de o familie, iar părinţii naturali ai acestuia îşi doresc să îl contacteze, le este permis?
Doar persoanele adoptate şi adoptatorii au dreptul să obţină informaţii cu caracter general privind adopţia, însă fără a le fi dezvăluită identitatea părinţilor fireşti anterior dobândirii capacităţii depline de exerciţiu a adoptatului. Excepţie o fac situaţiile în care motivul dezvăluirii îl reprezintă cauze medicale. După dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, adoptatul se poate adresa instanţei de judecată pentru autorizarea accesului la informaţiile deţinute de instituţii cu privire la identitatea părinţilor săi fireşti.
În ceea ce priveşte părinţii fireşti sau rudele biologice ale persoanelor adoptate, acestea pot obţine informaţii cu caracter general vizând persoana adoptată numai dacă există acordul expres al acesteia sau, după caz, al persoanei sau familiei adoptatoare, sens în care se vor adresa în prealabil ANPDCA.
Ce noutăţi privind procedurile de adopţie aduce noul proiect de lege aprobat de Guvern pe 16 septembrie?
Toate aceste modificări se discută de un an şi jumătate. Au fost scurtate termenele de apel, de la 30 de zile, la zece. Pentru judecarea cererilor de încredinţare în vederea adopţiei, nu va mai fi necesară citarea părţilor. De asemenea, o comisie rogatorie se poate deplasa la domiciliul părintelui pentru luarea consimţământului acestuia, însă termenul în care aceștia își pot retrage declaraţiile conform cărora nu doresc să mai îngrijească minorul a fost redus de la 60, la 30 de zile.
Direcţia noastră a solicitat o cerere importantă, care a fost şi aprobată. Şi aici mă refer la concediul care se acordă în cazul adopţiei unui copil cu vârsta mai mare de doi ani, întrucât, în cazul copiilor de până la doi ani, sunt incidente dispoziţiile privind concediul și indemnizaţia lunară privind creșterea copilului. Dacă părinţii biologici nu se prezintă la două termene de judecată, copilul va fi declarat adoptabil - o altă noutate. Noile reglementări vor intra în vigoare într-un termen de patru luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, moment estimat ca fiind în cursul anului 2016.
Câte familii a ajutat DGASPC, anul trecut, în procesul de adopţie? Din experienţa acumulată, aţi spune că sunt multe sau puţine pentru judeţul nostru?
Anul trecut, au fost atestate 122 de persoane şi 48 de adopţii finalizate. Evident că se poate şi mai bine, dar este important ca şi familiile care ni se adresează să aibă o deschidere mai mare către copiii care prezintă întârzieri pe diferite arii de dezvoltare, sunt de alte etnii decât cea română, au depăşit vârsta preşcolară şi provin din grupuri de fraţi pentru care nu a fost oportună separarea lor.
Dacă aţi fi nevoit să descrieţi în câteva cuvinte situaţia în care se află centrele de plasament din judeţul nostru, care ar fi acelea?
Bună spre foarte bună. Mereu este loc de mai bine.
Ce le-aţi spune celor care îşi doresc un copil, pe care nu-l pot avea, dar iau în calcul varianta adopţiei, fără a fi însă hotărâţi 100%?
Le-aş transmite să aibă încredere în serviciile oferite de DGASPC, în specialiştii noştri implicaţi în domeniul adopţiei, şi îi asigur că vor beneficia de tot sprijinul şi colaborarea noastră. Accesarea serviciilor de adopţie pe care le oferă instituţia noastră reprezintă un prim pas pe care aceste familii îl pot face pentru a-şi împlini visul legat de venirea în sânul familiei lor a copilului mult dorit.
Rugămintea mea către cititorii ZIUA de Constanţa este să obţină informaţii direct de la sursă, de la specialiştii noştri. Faţă de informaţiile pe care le vor primi de la avocaţi, informaţiile de la noi nu costă absolut nimic. În procedura adopţiei, să vină cu încredere. Suntem la dispoziţia cetăţeanului.
Întrebare cititor
O persoană singură (divorţată) poate adopta un copil?
Dacă îndeplineşte criteriile oficiale, are şanse egale.
În secţiunea „Documente“, veţi găsi informaţii complete despre cererea privind eliberarea atestatului.
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
Averea și interesele Ninetei Tomescu, șef birou la DGASPC Constanța. Ce legături are cu fostul director al instituției (DOCUMENTE)
25 Feb 2023 2718
Petre Dinică a preluat conducerea Serviciului de Asistență Socială în cadrul Primăriei Năvodari
01 Jul 2021 4504
DGASPC Constanța Verificarea stadiului lucrărilor din proiectul „Închiderea Centrului De Plasament Delfinul“
01 Jul 2020 2670
Ce firme mari din ţară vor furniza aparatele electrice de uz casnic şi profesional la DGASPC Constanţa (document)
06 Dec 2018 2051
Constanța va avea un adăpost de noapte pentru oamenii care prezintă risc social. Criteriile sunt stricte. Cine va beneficia de serviciile centrului?
01 Mar 2018 4745
Verificarea candidaților PSD Constanța în stand-by!? Petre Dinică - ”Nu stau eu să fac anchete, noi suntem de consultare!”
16 Jan 2016 3614
„Moştenitorii“ care conduc DGASPC Constanţa Averile celor însărcinaţi cu protecţia copiilor şi a persoanelor cu handicap (documente)
30 Jan 2015 15683
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*:
28 Aug, 2017 19:38
O PERSOANA CU HANDICAP GRAV GR1 DIN PROG NAT DE SANATATE POATE SA RENUNTE LA ASISTENTUL PERSONAL PE CARE IL ARE?. PT A BENFICIA OPTA PT INDEMNIZATIE. VA MULTUMESC PT UN EVENTUAL RASP.
06 Jun, 2017 18:37
Cerere Subsemnatul Anca Ionut Constantin nascut la data de 27.01.1992 in judetul Constanta municipiul Constanta cu domiciliul strada Romanitei nr. 22 Bravov stabilit in Germania Salach 73084 strada uferstr 16 cu numarul de telefon +015217264794 in urma cererei sunt interesat de frati mei care sunt infiiati in Italia in ani 1999 si 2000 - 2001. Fratele (nascut la data de 1995 infiat in anii 1999) Sora ( nascuta la data de 1993 infiata in anii 2000 -20001) Fratele ( Anca Florin ) - 1995 Sora ( Anca Izabela Paula) 1993 Va multimesc !!! Data : 06.06.2017 Semnatuta : Anca Ionut
03 Oct, 2015 12:00
adoptia e foarte grea, vor sa adopte copil persoanele iubitoare de un sufletel, am renuntat cu succes din lipsa bani !
16 Sep, 2015 21:13
daca se poate sa intrebati care sunt sansele ca o persoana singura (divortata) sa poata adopta un copil?