Părintele Marius Moșteanu - „Realitatea nu înseamnă mai nimic. Percepția asupra realității înseamnă totul!”

- Spre deosebire de alți ani, s-ar părea că 2017 a fost anul unor mari rezoluții pentru foarte mulți creștini. Ar putea să însemne, oare, că ne întoarcem cu fața către mai bine?
 
- Întotdeauna direcția omului este către bine. Dar din punctul lui de vedere. Adică revoluția aceasta a binelui pornește de la faptul că mai binele este dușmanul binelui și omul vrea din ce în ce mai mult să fie spre bine. Numai că părerea lui personală poate să fie în contradicție cu părerea inclusiv a familiei lui.
Direcția bună din punctul de vedere al celui care execută ceva poate fi constatată că există.
 
Dar haideți să ne retragem puțin după munte, ca să putem vedea frumusețea pădurii. Noi acum suntem într-o pădure și trebuie să mergem cel puțin la un luminiș ca să ne dăm seama de bogăția sau sărăcia pădurii. Să vedem dacă într-adevăr arborii arată bine și de la o anumită distanță, pentru că s-ar putea ca distanța mică pe care o avem față de un obstacol înalt să nu ne dea voie să admirăm în plenitudinea frumuseții acel peisaj.
 
Și-atunci, din punctul de vedere al fiecărui om, cu siguranță că anul acesta a fost așa cum a fost pregătit omul să-l vadă. Dar din punct de vedere global s-au întâmplat și niște evenimente. Pe de o parte, anumite minorități au obținut un număr de drepturi, de recunoașteri, lucru care nu trebuie să ne sperie pe noi, cei care suntem de partea cealaltă a baricadei. Cred că, în linii mari, se tinde către o îngăduință mai mare, care a fost și în atenția înaintașilor noștri, dar care nu au reușit cum le-a ieșit celor din ziua de astăzi.
 
Întotdeauna când vorbim de evoluția societății trebuie să ne gândim cum o vede Dumnezeu. Iar răspunsul este unul singur: Dumnezeu trimite ploaie și peste cei buni, și peste cei răi. Atunci când, în pilda neghinelor, a venit slujitorul și a spus „Stăpâne, cine a pus neghină în cultura noastră de grâu?”. Stăpânul a zis: „Lăsați-le până la vremea secerișului, nu le smulgeți de-acum, ca nu cumva, odată cu ele, să smulgeți și grâul”. Înseamnă că trebuie să ne obișnuim să trăim unii cu alții, dar să trăim frumos, nu aranjând niște garduri la granițe, ca să nu intre peste noi, nu excomunicând anumite comunități care nu sunt de părerea pe care o avem noi foarte bine împământenită.
 
- Și-atunci, ce ne-ar putea face mai bogați sufletește în anul 2018?
 
- Oricum, lumea are o direcție foarte bine stabilită pe care a pornit. Acum depinde de fiecare dintre noi cum percepe această traiectorie a lumii, și anume aceea de a se uni nu prin diferențe, ci de a se îngădui. Este vorba de o mare horă la care se prind de mâini toți și nu trebuie să știe neapărat aceiași pași, dar măcar mișcarea de rotație trebuie să fie cât de cât aceeași.
 
Societatea oricum merge într-o anumită direcție. Trebuie noi să percepem mersul ei ca fiind unul bun. Cel care privește cu ochi buni cu siguranță că va vedea lucrurile spre bine. Cel care este cârcotaș de când se știe cu siguranță că va compara cu generația lui, va compara cu trecutul și va greși. Pentru că societatea, dacă tot merge într-o direcție, trebuie să ne obișnuim noi, cu ochii, să vedem lucrurile bune pentru direcția în care mergem. Lucrurile nu pot fi schimbate de către o singură persoană și vom ajunge să luptăm contra curentului, și nu este cazul să o luăm înapoi cu Cervantes...
 
Din punctul meu de vedere, societatea merge spre bine, pentru că așa sunt eu construit să văd, că lucrurile merg numai spre bine. Și aș vrea să-i temperez pe cei care cred că nu mai avem modele, nu mai avem de la cine învăța anumite lucruri, că, vezi Doamne, forța de muncă este în scădere, iar comoditatea este și mai mare... Vreau să-i avertizez pe aceia care gândesc așa că nicio generație nu este incompletă. În toate societățile, Dumnezeu a lăsat să fie oameni de toate categoriile. De aceea s-au dat un talant, doi talanți și cinci talanți în lume... pentru că, dacă ar avea toți cinci talanți, nu ar mai avea cine să spele vasele și ar fi toți master chefi. Dacă nu ar avea un talant cel care face un lucru desăvârșit, s-ar putea ca cei care execută sub el să aștepte degeaba.
 
Așadar, cheia este numai la noi, și așa este pentru toate situațiile în care ne aflăm. Contează foarte mult cu ce ochi vedem că se face ceva. Dacă vom avea o atitudine veșnic nemulțumită, și ceea ce se întâmplă în jurul nostru va deveni o nemulțumire.
 
- Și mai cred că cea mai mare amăgire este să ai așteptări de la oameni...
 
- Cine are o dezamăgire? Numai cel care are așteptări... Dar asta nu însemnă că trebuie să fim detașați total de ceea ce se întâmplă în jur. Trebuie să ne obișnuim să înțelegem următorul lucru: realitatea nu înseamnă mai nimic, ci percepția asupra realității înseamnă totul. O realitate dată poate să însemne pentru cineva o catastrofă și pentru altcineva poate să reprezinte un lucru minunat.
 
Trebuie să știm că a trăi frumos este rețeta unui an deosebit. Și putem să trăim frumos în orice condiții. Și mi-aduc aminte de părintele Arsenie, care-mi spunea: „Tată, noi eram în pușcărie mai liberi decât cei care erau în libertate, pentru că noi puteam să gândim orice, noi puteam să și spunem orice aproape, dar cei care erau așa-zis liberi - și știau că prin cuvântul lor sau prin modul de manifestare puteau să nu mai fie liberi - aveau o spaimă înfricoșătoare”.
 
- A trăi frumos înseamnă a accepta cu seninătate și compromisurile pe care ți le... propune viața?
 
- Nu, a trăi frumos înseamnă a te împăca cu tine, a lua lucrurile așa cum sunt. Nu trebuie să facem compromisuri, ci să fim îngăduitori. A fi îngăduitor cu vecinul tău, despre care știi diverse lucruri, nu înseamnă a face un compromis. Un compromis înseamnă a ne altera propria noastră convingere și judecată. Iar a fi îngăduitor înseamnă tocmai a întări propria noastră conștiință și judecată. Este o diferență mare, care separă, de fapt, prăpastia dintre cele două lumi: lumea trăitului frumos și... cealaltă lume.
 
- În final, cu gândul către 2018, o binecuvântare pentru cititorii ZIUA de Constanța...
 
- Anul 2018 va fi unul deosebit. Depinde numai de dvs. dacă îl lăsați să se desfășoare deosebit și în propria familie, și în propria personalitate.
2018, ca orice an nou, de altminteri, vine cu lucruri noi, cu lucruri frumoase, dar un singur amendament am a face: să-l lăsăm să se desfășoare frumos, să nu începem cu cârcoteli, să nu începem cu gânduri rele, să nu avem păreri personale vizavi de lucruri pe care le săvârșesc alții. Să avem păreri personale pentru lucrurile pe care noi le săvârșim, și atunci cu siguranță va fi un an nou deosebit. Oricum va fi deosebit, doar lăsați-l să fie...