Invitati

Călători străini prin Dobrogea (CXXVIII) - Marchiza de Londonderry (Marea Britanie, Anglia) - galerie foto

Lady Frances (1800 Londra -1865 Anglia), fiica lui sir Henry Vane-Tempest, s-a căsătorit în 1819 cu Charles Vane, marchiz de Londonderry. În toamna lui 1840, perechea nobiliară a călătorit de la Viena până la Constantinopol/Istanbul, pe Dunăre şi Marea Neagră. Ca şi în cazul altor călători străini din deceniul patru al secolului XIX, voiajul fluvio-maritim a devenit posibil după Pacea de la Adrianopol (1829), când Imperiul Otoman a cedat Rusiei Delta Dunării şi s-a înfiinţat o companie austriacă de transport fluvial cu nave cu aburi.
 
Pe baza jurnalului de călătorie, marchiza a publicat în 1844, la Londra, volumul „Narrative of a visit to the Courts of Vienna, Constantinople, Athenes, Naples etc. by the Marchioness of Londonderry“. Institutul „N. Iorga“ a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea“.
La 27 octombrie, „Pannonia“ a ajuns la Silistra, pe care englezoaica o numeşte „capitala Bulgariei“. De fapt, oraşul era reşedinţa unui eyalet (provincie otomană) care includea şi Dobrogea.
 
Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XIX: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), căpitanul austriac de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII), ofiţerul britanic de marină sir W. Smith (1792/XC), călugărul grec Mitrofan (1610-1611/XCVII; s), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), contele francez de Lagarde (1813/CIII), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), lt.-col. rus F. Nyberg (1828;1830/CVI.), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829/CVIII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), capelanul anglican N. Burton (1837/CXVIII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), ofiţerul englez A. Slade (1838/CXXV) şi negustorul american V. Nolte (1840/CXXVII).
 
Silistra a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
La Cladova, turiştii englezi s-au transbordat pe vasul „Pannonia“, care avea un motor de 36 cai-putere şi cu care au călătorit până în portul moldovenesc Galaţi. După ce a înfruntat o furtună în care Dunărea părea „o mare dezlănţuită“, nava a sosit la Galaţi, unde pasagerii s-au transbordat pe „Ferdinand“, care avea ca destinaţie capitala otomană.
 
La 2 noiembrie, după zece ore de navigaţie, vasul a ajuns la SulinaComandantul rus al localităţii le-a descris pasagerilor localitatea ca fiind „o mocirlă foarte nesănătoasă“. „O mulţime“ de vase care încercaseră să iasă pe Marea Neagră, fuseseră nevoite să se oprească aici „câteva zile“ din cauza vremii „rele“, care l-a determinat chiar şi pe pilotul local să amâne ieşirea cu „Ferdinand“. A doua zi, căpitanul a reuşit să treacă de „bară“ (geamandură), dar o ciocnire cu o corabie cu pânze a dus la pierderea uneia dintre roţile cu zbaturi.
 
Prin Sulina mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XVIII-XIX: căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), nobilul diplomat austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), caretaşul german E. Döbel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), misionarii scoţieni A. Bonar şi McCheyne (1839/CXXII), ofiţerul britanic A. Slade (1838/CXXV) şi francezul E. Thouvenel (1839/CXXVI).
 
Însă călătoria maritimă a continuat şi după avarie, iar după ce pasagerii l-au convins pe căpitan să nu facă escală la Constanţa bântuită de ciumă, au ajuns la Constantinopol pe vreme bună, la 4 noiembrie. Nobila englezoaică, care s-a arătat foarte nemulţumită de condiţiile de călătorie de pe nave, a concluzionat că fusese o călătorie „pe care nu ar dori să o facă încă o dată“.
 
Predecesoarele marchizei Londonderry au fost tot englezoaice: lady Craven (1786/LXXXIII) şi scriitoarea J. Pardoe (1836/CXIV). Predecesorii britanici ai marchizei Londonderry din secolele XVI-XIX au fost englezi, cu excepţia scoţienilor J. B. of Antermony, James Fraser, A. Bonar şi R. McCheyne: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), lordul F. Calvert (1764/LXV), consulul W. Eton (1777/LXXIII), lady Craven (1786/LXXXIII), ofiţerul de marină W. Smith (1792/XC), cărturarul W. Hunter (1792/XCI), mineralologul E. Clarke (1800/XCVIII), lordul Bentinck (1801/XCIX), chirurgul W. Wittman (1802/C), scriitoarea J. Pardoe (1836/CXIV), preotul C. Elliot (1835/CXV), literatul J. Fraser (1836/CXVI), E. Spencer (1836/CXVII), preotul miliar N. Burton (1837/CXVIII), misionarii A. Bonar şi McCheyne (1839/CXXII) şi ofiţerul de marină A. Slade (1838/CXXV).
 
Alţi călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvio-maritimă în secolele XIV-XIX: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), solul veneţian V. di Alessandri (1572/XCIII; s), mineralogul englez E. Clarke (1800/XCVIII), medicul englez W. Wittman (1802/C), caretaşul E. Dobel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitoarea englezoiacă J. Pardoe (1836/CXIV), preotul englez C. Elliot (1835/CXV), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), literatul francez A. Labatut (1837/CXX), botanistul german A. Grisebach (/CXXI), misionarii scoţieni A. Bonar şi R. Mc Cheyne (1839/CXII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV), ofiţerul britanic A. Slade (1838/CXXV), francezul E. Thouvenel (1839/CXXVI) şi negustorul american V. Nolte (1840/CXXVII).
 
Foto
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/
https://www.balcanii.ro/
http://4.bp.blogspot.com/
http://blog.noviodunum.ro/
 
Document
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela BuşăCălători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul III, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.

http://www.acad.ro/
http://p.calameoassets.com/
http://images.npg.org.uk/
https://pictures.abebooks.com/

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Nu exista articole asemanatoare.