Călători străini prin Dobrogea (XXXVI) - Filip Stanislavov (Biserica Catolică) (galerie foto)

Filip Stanislavov (1608?1610 - 1674?1675) s-a născut în regiunea bulgară dunăreană Rahova (Oreahovo) - Nicopol, într-o veche familie de sectanți paulicieni convertiți la catolicism. A studiat în Italia și a servit ca translator de limbi slave pentru papă. În 1635, a fost chemat de episcopul de Sofia E. Marinov pentru a-i converti pe paulicieni, care aveau tendința de a trece la islam. În 1648, el a obținut, în pofida adversității arhiepiscopului de Sofia P. Baksic (1640 și 1641 / Călători XXX), numirea ca episcop de Nicopol, iar în 1652, și administrarea pentru trei ani a episcopiei de Marcianopol (azi, Devnea, în estul Bulgariei). El rezida de obicei în orașul Rasgrad, în nord-estul Bulgariei.
 
La 4 februarie 1659, după o vizită prin Dobrogea și Bugeac, Stanislavov a redactat în limba latină o dare de seamă despre situația catolicismului în aceste zone. Textul a fost publicat prima dată în 1887, la Zagreb, de către călugărul franciscan de origine bulgară Eusebius Fermendzin, în colecția „Acta Bulgariae ecclesiastica”.
 
În secolele XVI-XVII, prin Dobrogea au mai trecut trei clerici catolici înainte de Stanislavov: călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII) și episcopul catolic de Sofia P. Baksic (1641/XXX).
 
În ceea privește Dobrogea, episcopul catolic se rezumă la situația din orașul Babadag, pe care îl confundă cu „cetatea Tomis” din antichitatea greco-romană. Stanislavov menționează în primul rând existența a 40 de credincioși catolici în șapte case. Deoarece nu aveau biserică și preot, episcopul slujea uneori într-o casă, aducând cu el și obiectele de cult necesare.
Apoi, episcopul catolic notează și prezența a 2.000 de „schismatici” bulgari, greci și români în circa 300 de case. În izvoarele medievale catolice, termenul „schismatici” îi denumea pe ortodocși. Aceștia aveau o biserică, unde slujea uneori arhiepiscopul ortodox de „Durostor sau Silistra”, oraș dunărean. Durostorum a fost denumirea romană a Silistrei, reședința pașalâcului cu același nume, care includea Dobrogea și avea misiunea de a supraveghea Țările Române vasale. Silistra a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparținut României de la al doilea război balcanic până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedat Bulgariei.
 
În sfârșit, autorul îi amintește și pe cei 6.000 de turci din Babadag, care locuiau în vreo 1.700 de case. Turcii erau locuitorii cei mai numeroși ai orașului, cel mai important din Dobrogea, deoarece acesta purta numele misticului musulman Sari Saltîk Baba, care a condus pe turcii selgiucizi colonizați în secolul XIII la granița Imperiului Bizantin (Roman de Răsărit/Constantinopol).
 
În secolele XIV-XVII, prin Babadag au mai trecut înaintea lui Stanislavov opt călători străini: marocanul Ibn Battuta (1330 / Călători I), sultanul otoman Soliman Magnificul (1538/VI), nobilul polonez E. Otwinowski (1557/VII), solul polonez A. Taranowski (1569/VIII), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), italianul P. Giorgi (ante 1595/XVIII), olandezul J. vand der Does (1597/XX) și episcopul catolic de Sofia P. Baksic (1641/XXX).
 
În ceea ce privește Bugeacul (teritoriu din sudul Basarabiei anexat de Soliman Magnificul în expediția din 1538), raportorul include printre schismatici și pe „Mysis dicti Dobruxali”. Istoricii de la Institutul „N. Iorga” au tradus această interesantă categorie „mysi numiți dobrogeni”.
 
În antichitatea preromană, una dintre populațiile trace dintre Dunăre și munții Balcani a fost cea a moesilor, care a dat apoi și numele provinciei romane Moesia. Episcopul catolic explica diversitatea etno-religioasă din Bugeacul otoman (actualul teritoriu ucrainean dintre Prut, Nistru și Dunăre) prin faptul că locuitorii plăteau anual doar impozit simbolic de un galben de persoană.

Surse foto:
Historymaps.ro
Brailachirei.wordpress.com
Historymaps.ro

Documentare

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. V, ed. Științifică, București, 1973.

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea Zone de agrement în Dobrogea interbelică (I)

08 Feb 2023 3802

#DobrogeaDigitală „Costache Negri“, de Pericle Martinescu – Omagiu adus marelui patriot moldovean și boier generos

16 Jul 2021 1738

#citeșteDobrogea Sulina, file de poveste (III) - Scurt istoric al așezării. Mărturii din sec. XVIII-XIX și stăpânirea rusească

08 Jul 2021 3393

#citeşteDobrogea Castelu - Chiostel, o localitate aflată în drumul călătorilor străini

04 Dec 2019 4038

Defcea (Gherghina), localitate dobrogeană aflată pe traseul urmat de călătorii străini în secolele XVII-XIX

23 Jan 2019 3288

Călători străini prin Dobrogea (CXCV) - Gabriel Aubaret (Franţa) - galerie foto

29 Jun 2018 3038

Călători străini prin Dobrogea (CXCIV) - Baronul d'Avril (Franţa) - galerie foto

27 Jun 2018 3370

Călători străini prin Dobrogea (CXCIII) - James de Chambrier (Elveţia) - galerie foto

22 Jun 2018 3185

Călători străini prin Dobrogea (CXCII) - Felix Martin (Franţa) (galerie foto)

20 Jun 2018 3048

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.4) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

11 Jun 2018 3382

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.3) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

08 Jun 2018 3145

Călători străini prin Dobrogea (CXCI.2) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania) (galerie foto)

06 Jun 2018 4282

Călători străini prin Dobrogea (CXCI) - Wilhelm Brennecke (Prusia - Germania)

04 Jun 2018 2534

Călători străini prin Dobrogea (CXC) - Vicontele de Caston (Franţa) (galerie foto)

01 Jun 2018 4344

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXIX) - Adéle de Hell (Franţa) (galerie foto)

30 May 2018 3332