ANI merge cu averea lui Radu Mazăre la Curtea Supremă

Agenţia Naţională de Integritate a contestat, ieri, decizia Curţii de Apel Constanţa, instanţă care a respins cererea inspectorilor ANI de verificare a averii lui Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa. Nemulţumirea celor de la ANI va fi trimisă spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, instanţă care va lua o decizie definitivă.
 
La solicitarea cotidianului ZIUA de Constanţa, reprezentanţii ANI au declarat că „obiectul dosarului îl reprezintă acţiunea formulată în contencios administrativ de către Agenţia Naţională de Integritate pentru anularea actului administrativ reprezentat de Ordonanţa din data de 29 septembrie 2015 emisă de Comisia de Cercetare a Averilor, constituită în baza Legii nr. 115/1996, din cadrul Curţii de Apel Constanţa, şi repunerea pe rol a procedurii de control al averii persoanei cercetate Mazăre Radu Ştefan“.
 
Mai precis, „prin Raportul de evaluare nr. 24343/G/II din 17 iunie 2015, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Comisia de Cercetare a Averilor, constituită în baza Legii nr. 115/1996, din cadrul Curţii de Apel Constanţa, pentru confiscarea diferenţei semnificative în cuantum de 137.570 de euro şi 143.818 lei, sume care nu au putut fi justificate de Mazăre Radu Ştefan, fost primar al municipiului Constanţa“, se mai arată în informarea ANI.
 
„În urma desfăşurării activităţii administrative specifice, Comisia a dispus, în temeiul art. 413 alin. 1, pct. 2, Cod Procedură Civilă, suspendarea controlului până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. 2/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi, în temeiul art. 104, alin. 1, lit. c din Legea nr. 115/1996, a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie în vederea efectuării de cercetări penale cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea de către persoana cercetată Mazăre Radu Ştefan a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 28 din Legea nr. 176/2010, raportat la art. 326 din Codul Penal, având în vedere omisiunea menţionării în declaraţiile de avere aferente anilor 2008 - 2010 a sumelor de bani deţinute în conturile bancare deschise la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanya, Israel“, conform ANI.
 
Împotriva acestei soluţii, reprezentanţii ANI au formulat plângere prealabilă, care a fost respinsă prin Ordonanţa nr. 1 din 22.01.2016 a Comisiei de Cercetare a Averilor din cadrul Curţii de Apel Constanţa.
 
Având în vedere soluţia Comisiei de Cercetare a Averilor, ANI a formulat o acţiune în instanţă, în temeiul prevederilor din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, solicitând instanţei anularea ordonanţei din data de 29 septembrie 2015 şi repunerea cauzei pe rolul comisiei, în vederea efectuării acţiunii de control cu privire la averea lui Radu Ştefan Mazăre. Dosarul a ajuns pe rolul Curţii de Apel Constanţa la data de 14 decembrie 2016.
 
Pe data de 27 martie, instanţa a admis excepţia prescrierii dreptului la acţiune şi a respins cererea de chemare în judecată, ca prescrisă.
 
Radu Ştefan Mazăre este judecat în prezent în patru dosare penale, toate instrumentate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Cauzele, denumite generic, sunt:
 
1 - „Retrocedările din Constanţa“;
 
2 - „Terenurile din Mamaia“, în care a fost deferit Justiţiei, în aprilie 2015, alături de Sorina-Gina Hortolomei-Moscu;
 
3 - Cel în care este „coleg“ cu fostul viceprimar al Constanţei Gabi Stan, cu omul de afaceri Sorin Strutinsky, dar şi cu alte persoane, printre ele aflându-se cinci salariaţi ai Primăriei Constanţa. Cauza a fost trimisă spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie la finele anului trecut;
 
4 - Dosarul Campusului Social „Henri Coandă“, unde Radu Mazăre a fost trimis în judecată (1 aprilie 2016) alături de Alexandru Mazăre, fost senator în Parlamentul României, şi de omul de afaceri Avraham Morgenstern.