Doi primari de municipii, acelaşi DNA, „corecţii“ diferite Radu Mazăre şi Darius Vâlcov, judecaţi cu aceeaşi măsură la Înalta Curte

Comisioanele practicate de aleşi, fie ei parlamentari, primari, sau alţi angajaţi ai statului, au ocupat primele pagini ale ziarelor în ultima vreme. La fel de ocupaţi au fost şi procurorii de DNA, care au avut de analizat, de pus cap la cap şi de arătat că aleşii s-au îndeletnicit (sau nu), pe lângă îndatoririle de serviciu, şi cu încasarea unor presupuse comisioane aducătoare de bunăstare personală. Dacă unii s-ar fi mulţumit cu procente modice din contracte, alţii ar fi „practicat“ sume fixe, după cum au arătat procurorii DNA în rechizitoriile întocmite. Banii, avuţia par a fi cuvintele de ordine în acest grup construit neomogen de către DNA. Care ar fi însă diferenţele? Nu de sume, ci de faptul că unii sunt cercetaţi în stare de arest, alţii, în arest la domiciliu, în timp ce alţii se bucură în continuare de libertate.

Procentele, bată-le vina!

Slatina şi Constanţa par a fi, în ultima perioadă, două poluri bine definite care au intrat în atenţia publică via DNA. Fost primar al Slatinei şi fost ministru de Finanţe, actual senator, Darius Vâlcov este suspectat de procurorii DNA de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, în perioada mandatului de edil-şef, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri. Amintim că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă astăzi contestaţia DNA privind arestarea la domiciliu pentru 30 de zile a fostului ministru de Finanţe. Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologică Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, pe atunci, primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără TVA). În schimbul acestor contracte, Darius Vâlcov ar fi primit aproximativ 2 milioane de euro, atât direct, cât şi prin intermediari. 
 
Coincidenţă sau nu, tot astăzi şi tot de la acelaşi complet de judecată, primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, află dacă se va întoarce în „beciul domnesc“. În acest ultim dosar, Dana Ana procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îl cercetează pe Mazăre pentru luare de mită (trei infracţiuni), abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi conflict de interese (două infracţiuni). În cauză, DNA îl cercetează şi pe omul de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky, arestat preventiv într-o cauză separată, cu privire la săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la luare de mită. Potrivit comunicatului DNA „în perioada 2006 - 2009, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat (n.r. Sorin Strutinsky), a solicitat şi primit circa 2 milioane de euro de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa“. Aşadar, deşi, potrivit comunicatelor remise de procurorii Anticorupţie, atât Vâlcov, cât şi Mazăre sunt suspectaţi de faptul că ar fi primit bani pentru a-şi exercita influenţa, primul se află în arest la domiciliu, în timp ce al doilea este cercetat în libertate.

Oameni „de televiziune“ 

Un alt lucru pe care cei doi par să îl aibă în comun este... televiziunea. Radu Mazăre, „în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între Primărie şi societatea controlată de el şi de celălalt inculpat, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. (...) Aceste contracte au vizat achiziţia unor servicii artistice desfăşurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice (...)“, se arată în comunicatul DNA. Este binecunoscut faptul că firma Soti Cable Neptun este cea care şi-a adjudecat aproape de fiecare dată contractele de publicitate cu Primăria Constanţa. Şi Darius Vâlcov pare a avea o televiziune „de suflet“. Enero Prod SRL este firma pe care, din anul 2006, funcţionează Olt TV, cea mai importantă televiziune din Slatina. Potrivit evz.ro, din 2009, conducerea postului este asigurată de Andra Bărbulescu, soţia deputatului Daniel Bărbulescu. Olt TV ar fi o televiziune „colorată în roşu“ pentru că ar fi dus, încă din 2011, o campanie în favoarea PSD, iar în 2012, a intrat în vizorul CNA, potrivit căreia despre competitorii PP-DD, PDL şi FC au fost difuzate câte două ştiri, în timp ce despre candidatul USL (n.r. Darius Vâlcov) au fost transmise 66 de ştiri. Amintim totodată că şi TV Neptun a fost amendată de CNA pentru că nu ar fi respectat „principiul imparţialităţii şi echilibrului ce trebuie să caracterizeze informarea în probleme de interes public, astfel încât telespectatorii să-şi poată forma în mod liber propria opinie“.

Cine-a pus hotelu-n drum...

City Hotel & Lounge SRL, societatea pe care funcţionează un hotel luxos în centrul Slatinei, este o altă firmă despre care surse judiciare au declarat presei centrale că ar fi controlată de Vâlcov. Societatea era administrată de o anume Dorina Cristina Barbu, soţia unui fost şef al Apelor Române şi al ANIF Olt, apropiat al lui Darius Vâlcov. Şi la Constanţa, Radu Mazăre deţine părţi sociale, la vedere - menţionate în declaraţia de avere - în societatea Xenoti SRL, cea pe care funcţionează complexul Flora din Mamaia. Societatea Xenoti SRL este administrată de Sorin Strutinsky, co-inculpat în cel mai recent dosar, aşa cum am menţionat şi mai sus.

Unul mai bogat ca altul. Dar care?

Un lucru însă îi deosebeşte pe cei doi. Deşi niciunuia dintre ei nu îi putem plânge de milă din pricina situaţiei financiare, unul o duce mai bine decât celălalt. Astfel, în declaraţia de avere din 2013, fostul ministru Vâlcov preciza că veniturile sale, obţinute, în anul 2012, din salariul de primar şi ulterior de senator şi de profesor de matematică, au fost de 36.500 de lei, respectiv 5.360 de lei. De asemenea, soţia sa, Lavinia Şandru, a avut un salariu de 13.861 de lei şi a încasat şi 58.202 lei din drepturi de autor. În declaraţia din anul 2013, aferentă anului 2012, când încă era primar al Slatinei, Vâlcov declara că deţine un autoturism Mini Cooper, dar şi bijuterii din aur de peste 55.000 de lei, câştigând, împreună cu soţia sa, peste 100.000 de lei din salarii, indemnizaţii sau drepturi de autor. De altfel, şi în declaraţiile de avere anterioare sunt menţionate aceleaşi avuţii, doar salariile fiind diferite.
 
De cealaltă parte, primarul Constanţei, Radu Mazăre, este mai bogat… în detalii în declaraţia de avere. Conform documentului completat pe 13 iunie 2014, edilul-şef al Constanţei deţine un teren intravilan în Bucureşti, în suprafaţă de 24,16 mp, şi unul de 35,68 mp, tot în Bucureşti. Ambele au fost dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare. Acestora li se adaugă un teren de 1,7 ha, dobândit în 2012, prin concesiune (concesionari, Radu Mazăre şi Mihai Mazăre), situat în Madagascar. În 2013, Mazăre declara că deţine un apartament în Bucureşti, în suprafaţă de 184,43 mp, construit în regie proprie. În ceea ce priveşte bunurile mobile, edilul-şef are aceeaşi şalupă cu motor, remorcă peridoc, un autoturism Jeep Willys şi un Jaguar, acestea din urmă „răsărite“ în declaraţia de avere abia în vara lui 2014. În ceea ce priveşte activele financiare, edilul-şef are un cont de 4.629 de euro deschis în 2013 la Raiffeisen Bank şi 290.000 de euro cash (!).Radu Mazăre este asociat şi acţionar în următoarele societăţi: SC Sigma Trading SA, SC Ideea Contrast SRL, SC Comtext SA, SC Xenoti SRL, SC Conpress Group SRL, SC Royal Distribution Services SRL, SC Eurosantis Com Invest SA, SA Alliance Qwest Company SA şi SC Silk Estate SA.

Conform aceluiaşi document, Mazăre a acordat împrumuturi în nume personal către: SC Nisipuri SA - 1.612.875 de lei, celebrului cetăţean grec Ioanis Poulos Skantzikas - 600.000 de euro, SC Xenoti SRL - 16.499 de lei, 47.695 de lei şi 42.060 USD.
Aşadar, este clar că, în declaraţia de avere, Mazăre este mai precis şi... mai bogat.

Iubitor de artă...

În ceea ce priveşte însă avuţia nedeclarată, nu ne putem pronunţa în cazul niciunuia dintre ei. Putem doar să amintim ceea ce susţin procurorii DNA în cazul lui Vâlcov: „Ca urmare a încuviinţării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii au efectuat percheziţii domiciliare în şase locaţii situate în: Bucureşti (o locaţie), municipiul Slatina (patru locaţii) şi o localitate din judeţul Olt, în scopul identificării unor tablouri despre care există indicii că ar fi fost achiziţionate, prin interpuşi, de către inculpatul Vâlcov Bogdan Darius, cu banii presupus obţinuţi din comiterea infracţiunilor pentru care se efectuează cercetări, în respectiva cauză“. „Ca urmare a percheziţiilor, s-au identificat 101 tablouri pe care figurează semnătura unor pictori celebri cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea, Octav Băncilă etc.“, se arată în comunicatul DNA din 27 martie. Aşadar, dacă am adăuga şi aceste „detalii artistice“, se prea poate ca fostul primar al Slatinei, fost senator şi actualmente arestat la domiciliu Darius Vâlcov să fie mai bogat decât Radu Mazăre.

Bugetele oraşelor avute pe mână 

Un alt aspect interesant de comparat este nivelul financiar al celor două municipii, Constanţa şi Slatina. Slatina este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Olt. Oraşul este situat în sudul României şi este un important centru industrial, având o istorie de 650 de ani şi un centru istoric conservat. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Slatina se ridică la 70.293 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 78.815 locuitori. Pentru anul în curs, Primăria Slatina are un buget de aproximativ 105 milioane de lei, asemănător cu cel de anul trecut.
 
Constanţa este oraşul cel mai vechi atestat de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr., când, pe locul actualei peninsule (şi chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului), s-a format o colonie greacă numită Tomis. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Constanţa se ridică la 283.872 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 310.471 de locuitori. Aşadar, Constanţa are de aproximativ patru ori mai mulţi locuitori. Pentru anul 2015, municipiul Constanţa se bucură de un buget de aproape 700 de miliarde de lei, aşadar, de aproape şapte ori mai mare decât cel al Slatinei.