Recensământul 2011, folosit ca armă în referendumurile USL Se aplică modelul lui Nicuşor Constantinescu?

Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale referendumului din 29 iulie, organizat pentru demiterea lui Traian Băsescu. Dintre cele 18.292.464 de români cu drept de vot, s-au prezentat la urne 8.459.052, adică 46,24 la sută. 7.403.836 (87,52%) dintre români au votat pentru demiterea şefului statului, în timp ce 943.375 (11,15%) au votat împotrivă. 111.842 voturi (1,32%) au fost declarate nule. Procesul verbal cu centralizarea finală a votului a fost trimisă la Curtea Constituţională.

Cum vrea USL să valideze referendumul după modelul Constanţa

Uniunea vrea ca la decizia de validare a referendumului CCR să ţină cont de alte date statistice decât cele ale Ministerului de Interne(MAI). Mai exact, USL a solicitat Curţii Constituţionale să-şi fundamenteze decizia privind validarea referendumului pe un cvorum care armonizează datele Institutului Naţional de Statistică(INS) cu datele MAI, după ce preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat că se lucrează la o scrisoare deschisă adresată Curţii Constituţionale în care cere CCR să valideze rezultatul referendumului, în contextul în care „România nu mai are, de mult, 18 milioane de votanţi, ci doar 14 milioane, cel mult 15".

Cine intră şi cine nu pe listele alegătorilor

În 27 iulie, Ministerul Administraţiei şi Internelor anunţă că listele electorale permanente au fost reactualizate la data de 10 iulie, pe acestea fiind înscrise 18.292.514 de persoane cu drept de vot. INS, pornind de la datele recensământului populaţiei şi pe baza fenomenelor demografice, de migraţie interna şi migraţie externă, calculează şi publică date privind populaţia stabilă la 1 ianuarie şi la 1 iulie ale fiecărui an. Aşadar în opinia USL, CCR are de ales între o „cifră legală", datele furnizate de MAI, şi o cifră reală, propusă de INS.

Ce-a vrut şi ce-a reuşit Nicuşor!

Reţeta pe care acum o încearcă USL la nivel naţional a fost pusă în practică anul trecut la Constanţa de Nicuşor Constantinescu. Pe 6 noiembrie 2011, locuitorii judeţului erau chemaţi la vot pentru a se pronunţa cu privire la desfiinţarea judeţului prin reorganizarea teritorială propusă la aceea vreme de Guvern. Referendumul are loc în baza unei hotărâri care a fost votată în 22 iunie de consilierii PSD şi PNL, după ce reprezentanţii PDL au lansat tema reorganizării administrativ-teritoriale a ţării. La referendum s-au prezentat 43,58% dintre locuitorii judeţului cu drept de vot, acesta nefiind validat. Totuşi, USL Constanţa şi preşedintele Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu a forţat validarea, invocând rezultatul recensământului din 2011, ale cărui date nici măcar nu erau prelucrare în acel moment. Spunea Constantinescu, că la votul privind reorganizarea administrativ-teritorială a judeţului Constanta s-au prezentat aproape 51% dintre constănţeni potrivit ultimului recensământ. Fostul prefect Claudiu Palaz a făcut la scurt timp o precizare importantă care a aruncat în aer calculele lui Nicuşor Constantinescu, afirmând că preşedintele CJ a recunoscut numărul de alegători cu drept de vot din judeţ prin nota de comandă pe care Consiliul Judeţean a trimis-o la tipografie, de unde a cerut, în 26 octombrie 2011, 696.053 buletine de vot, cu 10% mai mult decât numărul de alegători, aşa cum prevede legea . Nici în acest moment, Biroul Electoral al referendumului desfăşurat în 6 noiembrie 2011 nu s-a pronunţat oficial cu privire la validarea sau invalidarea plebiscitului.

Exerciţii eşuate pe banii de la bugetul statului

Organizarea referendumului de la Constanţa a costat două milioane de lei, el fiind „doar un mecanism meschin de campanie electorala utilizat de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi de majoritatea PSD-PNL pentru a fura startul alegerilor locale pe bani publici", după cum afirma ex-consilierul judeţean, Mihai Petre. La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru iar pe 29 iulie, românii au fost chemaţi la referendumul de demitere al preşedintelui, al cărui cost a fost estimat la 95 de milioane de lei.