#citeșteDobrogea CALLATIS - „a treia mare cetate grecească de pe țărmul dobrogean“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Continuăm și astăzi prezentarea celor mai importante subiecte tratate în capitolul „Activitatea arheologică în Dobrogea”, aparținând reputatului istoric și arheolog Radu Vulpe.
 
Ținem să subliniem faptul că aceste secvențe de lucrare nu își propun să descrie campaniile arheologice pe care cetățile în cauză le-au suferit până în zilele noastre, ci dorim să lansăm o invitație la lecturarea întregului capitol ce aparține volumului colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”, o lucrare extrem de valoroasă ce se află în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Am descris, pe rând, o parte din demersurile pe care arheologii vremii le-au depus pentru descoperirea cetăților Adamclisi, Ulmetum și Histria, astăzi încercând să ne oprim la o altă valoroasă descoperire, considerată de Vasile Pârvan drept „a treia mare cetate grecească de pe țărmul dobrogean”.
 
În afara fructuoaselor campanii de la Histria, în 1915, s-au făcut importante descoperiri la Tomi (Constanța) și la Callatis.
 
„La Tomi, în afară de diferitele inscripții, monumente și obiecte mărunte publicate în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (1915) de către d-nii D. Teodorescu, H. Metaxa, G.G. Mateescu și Paul Nicorescu și de cercetările făcute de d-l Scarlat Lambrino, a fost foarte importantă descoperirea zidului de înconjur al orașului antic, făcută de însuși Vasile Pârvan și publicată în Analele Academiei Române, în care a dat cel dintâi plan topografic al antichităților Constanței”, scrie Radu Vulpe.
La Callatis, arheologii care au început campania, respectiv D. Teodorescu, M. Doraș, Mateescu și Nicorescu, aveau să întâmpine dificultăți din cauza faptului că „orașul actual cu căsuțe mizerabiler turcești alături de cîteva construcții noi mai cu seamă, este situat, ca și Constanța, de-a dreptul peste ruinele importante ale cetății antice, încât e nevoie de o expropriere totală”.
 
Câțiva ani mai târziu, în 1924, Sauciuc-Săveanu, profesor la Universitatea din Cernăuți, și Oreste Tafrali, de la Universitatea din Iași, dovedesc curaj și decid să lupte cu nenumăratele dificultăți ce li se pun la tot pasul de către diverșii proprietari de căsuțe sau de locuri virane, „pentru a aduce științei darul unor foarte prețioase știri”.
 
Printre descoperirile foarte importante se numără două inscripții ale colegiului dionisiaștilor din Callatis, „una având ca eponim pe un basileus Cotys, fiu al regelui trac Rhoemetalces și pe care Pârvan îl identifică cu poetul filoelen Cotys menționat de Ovidiu și de Antipater din Thessalonic. Acestea dovedesc foarte importante relațiuni culturale între Greci și Traci, precum și influența politică a acestora din urmă asupra cetăților elene de la mare”.
 
Capitolul poate fi citit integral aici 
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 
DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța
 
Citește și:

Zidurile Cetăţii Callatis au rezistat unui asediu care a durat mai mult de trei ani (galerie foto)

Statuetele de tip Tanagra de la Callatis