#citeșteDobrogea Civilizația care ar fi putut înflori la gura marelui fluviu Dunărea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Când spui Dobrogea, spui Dunăre, pentru că soarta noastră a fost strâns legată de cea a Dunării încă din vremea strămoșilor „care, despărțiți la Est și Nord-Est de lumea barbară prin cele două mari fluvii ale vechiului continent, Rhin-ul și Dunărea, s-au văzut nevoiți să treacă această din urmă graniță pentru motive de siguranță orientală, în Dacia, transformând-o în colonie imperială“.
 
Citatul îi aparține lui Nicolae Dașcovici, profesor la Facultatea de Drept din Iași și autor al capitolului „Dunărea internațională și ținutul românesc al gurilor“, din volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928“.
 
„Vremurile cele mai grele pentru permanența și continuitatea elementului romano-dacic la Dunăre ne par tocmai în perioada modernă, când lupta de stăpânire asupra marelui fluviu se desfășoară, cu sorți variabili, între trei împărății puternice - Turcia, Austria și Rusia“.
 
Dintr-un început de capitol, vorbește despre istoria zbuciumată și luptele duse în bazinul dunărean, ca mai apoi, la final de capitol, să-și exprime îngrijorarea cu privire la exploatarea acestui important fluviu, pentru că „Dunărea nu mai însemnează, astăzi, pentru România întregită, atât cât a însemnat și a produs pentru țara cea mică. Evoluția fericită a regimului dunărean, prin extinderea libertății de navigație asupra întregului curs, cu dărâmarea vechii bariere de la Porțile de Fier, este departe de a corespunde așteptărilor viitorului și nu echivalează, din nenorocire, până astăzi, nici beneficiile trecutului“.
 
Universitarul vorbește cu tristețe despre scăderea navigației pe Dunăre, ca urmare a scăderii exportului, ceea ce a condus și la scăderea investițiilor în porturile fluviale. Interesant este că și atunci, ca și acum, navigația pe canalul Sulina devenise nesigură din cauza capricioasei creșteri a barei de nisip „agravată cu sporul de cheltuieli pe care-l impun operațiunile suplimentare de alimbare și scumpirea asigurărilor maritime (...) Problema abandonării brațului Sulina, spre a adopta nevoile navigației alt braț, sau propunerea unui nou canal, artificial în întregime, pentru revărsarea Dunării în Mare, fie acolo în regiunea Deltei, fie mai jos la Constanța, constituie o urgentă problemă de vieață și de siguranță pentru Statul român întregit“.
 
Mai multe informații puteți găsi AICI.

 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  

 DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.