Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea Panteonul arheologiei dobrogene. 106 ani de la nașterea lui Emil Condurachi

Cunoscut drept tatăl lui Zoe Petre ori cumnat al lui Grigore Moisil, istoricul Emil Condurachi s-a născut la 3 ianuarie 1912 (decedat 16 august 1987), lăsând moștenire dobrogenilor descoperiri dintre cele mai valoroase din domeniul arheologiei greco-romane la malul Mării Negre.
 
Absolvent al cursurilor Liceului Internat şi ale Facultăţii de Litere din Iaşi (1929 - 1932), Condurachi și-a continuat pregătirea la Şcoala Română din Roma (1935 - 1937), în 1938 susţinându-şi teza de doctorat „Basiliques chrétiennes de l’Illyricum“, după care a obţinut o bursă la École Roumaine de Fontenay-aux-Roses, perioadă în care a frecventat la Sorbona şi la École Pratique des Hautes Études cursurile unor mari specialişti (1938 - 1939).
 
Revenit în ţară, a fost profesor la Catedra de arheologie a Universităţii din Iaşi (1932 - 1940) şi la Catedra de numismatică şi arheologie din cadrul Şcolii Superioare de Arhivistică (1940 - 1947); în 1947 a devenit profesor titular de istorie veche şi arheologie la Universitatea din Bucureşti; şef al Catedrei de istorie veche, ulterior al Catedrei de istorie universală; decan al Facultăţii de Istorie (1949 - 1950).
 
Între 1956 şi 1970 a condus Institutul de Arheologie din Bucureşti, timp în care a desfăşurat o intensă activitate didactică, de cercetare şi de organizare ştiinţifică.
 
Istoric al Antichităţii şi arheolog, s-a aplecat asupra istoriei şi arheologiei greco-romane din zona litoralului de vest şi de nord al Mării Negre, dar şi din alte zone şi centre mai îndepărtate ale lumii elene şi ale Imperiului Roman.
 
A fost cel dintâi care a interpretat raporturile bilaterale dintre greci şi băştinaşii din Dobrogea; a lăsat studii privind istoria celor trei colonii greceşti de pe coasta dobrogeană a Pontului Euxin; a adus contribuţii la reconstituirea istoriei oraşului Histria, de la întemeiere şi până în epoca romano-bizantină.
O atenţie aparte a acordat artei şi religiei greco-romane, precum şi unor probleme ale istoriei universale vechi. S-a remarcat şi în domeniul numismaticii antice şi bizantine, tratând probleme legate de vechimea şi circulaţia monedelor emise în oraşele pontice.
 
Rezultatele cercetărilor sale le-a prezentat în numeroase lucrări ştiinţifice, între care: „Le mitatorium. Notes d’archéologie chrétienne“ (1935); „Ausones d’Italie ou Ausones du Danube?“ (1937); „Cea mai veche traducere românească a lui Eutropiu“ (1938); „Sur les deux bas-reliefs «chrétiens» de Tomis“ (1938); „I monumenti cristiani nell Illirico“ (1938); „Gordien et Serapis sur les monnaies pontiques“ (1938); „Sur la carrière de Q. Tullius Maximus, gouverneur de Trace“ (1939); „Le „Grand Dieu” sur les monnaies d’Odessos“ (1940); „Tezaurul de monede argintate de la Măcin“ (1941); „La politique financière de l’empereur Julien“ (1941); „Fenomenele premedievale în circulaţia monetară romană din regiunea dunăreană“ (1942); „Tezaurele monetare din regiunea carpato-dunăreană şi însemnătatea lor pentru trecutul românesc“ (1944); „La réforme monètaire de l’Empereur Aurélien“ (1945); „Autour des imitations pontiques des monnaies d’Alexandre le Grand“ (1946); „Frământări politice şi sociale la Istros în preajma anului 400 î.e.n.“ (1946); „Cu privire la raporturile dintre Augustus şi Cotison“ (1948); „Coloniile greceşti din Pontul Stâng şi lupta lor împotriva cotropirii romane“ (1950); „Vechi monede pontice şi importanţa lor“ (1950); „Cultul lui Drusus“ (1950); „Cu privire la raporturile dintre autohtoni şi greci în aşezările din Dobrogea“ (1951); „Cu privire la constituirea teritoriului rural al oraşului Histria şi funcţia sa social-economică“ (1952); „Burebista şi oraşele pontice“(1953); „Tib.Plautius Aelianus şi strămutarea transdanubienilor în Moesia“ (1958); „Il periodo ellenistico in Dobrugia alla luce degli scavi archeologici di Histria“ (1958); „Histria“ (2 vol., 1959, 1962); „Şantierul arheologic Histria“ (1960, în colab.); „Monuments archéologiques de Roumanie“ (1960); „Contributi allo studio della scultura pontica in éta imperiale romana“ (1962); „L’archéologie roumaine au XXe siècle“ (1963); „Relations entre les Grecs et la politique autochtone du Bas-Danube à la lumière des dernières découvertes archéologiques“ (1964); „Hotărnicii în provincia romană a Dalmaţiei“ (1968); „Dunărea în orizontul geografic antic“ (1969); „Izvoarele greco-latine asupra etnogenezei vechilor populaţii balcanice“ (1969); „Dodona şi raporturile cu lumea balcanică“ (1970); „Problema unor basilici creştine de la Histria şi Callatis“ (1971); „Tradition et innovation dans la pensée juridique de Léon le Sage“ (1974); „Curs de istorie romană. I. Istoria Romei regale şi republicane“ (1974); „Curs de istoria Orientului Antic. I. Orientul Apropiat mileniile III-II î.e.n.“ (1977); „L’Europe de l’Est, aire de convergence des civilisations“ (1980, în colab.) ş.a.
 
A fost coautor şi coordonator al tratatului „Istoria României“ (vol. I, 1960), al unor monografii consacrate lui V. Pârvan, C. Daicoviciu, C. Moisil.
 
În 1972, a publicat, în colaborare, „La Roumanie“ (lucrare apărută în colecţia „Archaeologia Mundi”, 1972) şi „Harta arheologică a României“ (1972, în colab.).
 
Preşedinte al Societăţii Numismatice Române (din 1958), membru fondator (1963) şi secretar general (1963 - 1987) al Asociaţiei de Studii Sud-Est Europene, vicepreşedinte al Uniunii Academice Internaţionale, vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Studii Bizantine, al Consiliului Internaţional de Filosofie şi Știinţe Umane, membru al Institutului German de Arheologie, al Academiei Sârbe de Ştiinţe, al Academiei Bulgare de Ştiinţe, membru în Comitetul Internaţional de Arheologie Clasică.
Doctor honoris causa al Universităţii Libere din Bruxelles.
A fost distins cu Medalia de aur bulgară „Sf. Metodiu şi Chiril”; Comandor al Ordinului „Merito de la Repubblica Italiana”. Laureat al Premiului „Herder”, „Om de Ştiinţă Emerit”.
 
Sursa text: Academia Română, filiala Cluj-Napoca
Sursa foto: Wikipedia

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Campionul constănţean cu care ne mândrim împlineşte 33 de ani

19 Jan 2018 427

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea marelui compozitor dobrogean Dragoş Alexandrescu

16 Jan 2018 464

#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea sculptorului dobrogean Boris Caragea

11 Jan 2018 391

#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea pionierului informaticii Grigore C. Moisil. Recunoaşterea internaţională a unui geniu dobrogean

10 Jan 2018 577

#citeşteDobrogea 76 de ani de la naşterea scriitorului dobrogean Olimpiu Vladimirov

09 Jan 2018 441

#citeşteDobrogea 118 ani de la nașterea constănțeanului Nicolae Sever Cărpinișan, primul român licențiat în jurnalism

07 Jan 2018 296

#citeşteDobrogea Mari compozitori dobrogeni. 129 de ani de la nașterea lui Ioan D. Chirescu

06 Jan 2018 469

#citeșteDobrogea 174 de ani de la nașterea reginei-poetă Carmen Sylva, cea îndrăgostită de mare

30 Dec 2017 794

#citeșteDobrogea 118 ani de la nașterea „patriarhului arheologiei dobrogene”, Radu Vulpe

29 Dec 2017 526

#citeșteDobrogea Destin de artist plastic dobrogean. Patru decenii de la dispariția celui supranumit „fenomenul Ciucurencu”

28 Dec 2017 738

Încă un Ajun fără Virgil Coman. Azi ar fi împlinit 44 de ani!

24 Dec 2017 2880

#citeșteDobrogea 86 de ani de la nașterea marelui fizician dobrogean Geavit Musa

23 Dec 2017 1568

#citeşteDobrogea Dionisie M. Pippidi, 112 ani de la naştere. O viaţă petrecută pe şantierele arheologice ale Dobrogei

20 Dec 2017 534

#citeşteDobrogea 138 de ani de la naşterea fondatorului oceanografiei româneşti, Ioan Borcea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Dec 2017 558

#citeșteDobrogea 139 de ani de la numirea primului Consiliu Comunal al Constanței

12 Dec 2017 571

#citeşteDobrogea 150 de ani de la naşterea părintelui oceanografiei, Grigore Antipa

09 Dec 2017 595

#citeșteDobrogea141 de ani de la nașterea lui Constantin Moisil, fondatorul „Arhivelor Dobrogei”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

08 Dec 2017 469

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Gheorghe Hagi, cel mai bun jucător din istoria fotbalului românesc, cetăţean de onoare al Constanţei

14 Nov 2017 1172

Din istoria Dobrogei Se împlinesc 135 de ani de la nașterea lui Vasile Pârvan

28 Sep 2017 756

Colaborare ZIUA de Constanţa Istoricul Lavinia Dumitraşcu vă invită să descoperiţi Dobrogea după momentul Unirii cu Ţara (document)

15 Sep 2017 1308

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Artistul plastic Ion Nicodim (galerie foto)

10 Jul 2017 4244

Aniversare. Academicianul Marian Traian Gomoiu, la 80 de ani „Suntem parte din natură, având un destin comun. Avem datoria să protejăm şi să conservăm natura pentru a supravieţui odată cu ea“ (galerie foto)

15 Aug 2016 5788

Conferință internațională la Universitatea „Ovidius”

05 Mar 2014 1282

Litoral TV Ziua Republicii Turcia a fost sărbătorită și la Constanța

30 Oct 2013 2006

Personalităţile marcate ale Dobrogei Grigore Antipa - cercetător împătimit al Mării Negre

10 Nov 2012 1226

Personalităţile marcante ale DobrogeiJean Bart, scriitorul care a încetăţenit în literatură viaţa maritimă şi fluvială

12 Oct 2012 4139

Personalităţile marcate ale DobrogeiIon Bănescu - profesor, istoric, jurist, avocat şi primar al Constanţei

05 Oct 2012 1043

Personalităţile marcate ale Dobrogei Mihail Coiciu - primar, prefect şi preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa

17 Sep 2012 2539

Harry Tavitian, premiat de Radio Constanta

13 May 2008 489

Pompierii se bucura ca au fost scoase in afara legii materialele pirotehnice

30 Dec 2006 526

Rezistenta anti-comunista in Dobrogea, tema unui simpozion

05 Sep 2005 785

Generalul Constantin Zeca, ales presedintele Uniunii Cadrelor Militare in Rezerva

12 Apr 2005 893

Kurban Bayram la Cumpana

04 Feb 2004 875