#sărbătoreşteDobrogea Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, „Locul şi rolul Dobrogei“

„Leagăn de autentică şi elevată civilizaţie băştinaşă; parte integrantă a primului stat geto-dac centralizat şi independent, de sub conducerea lui Burebista; bastion înaintat al culturii latine şi al romanităţii; zonă de afirmare plenară a românilor în lupta cu neamurile migratoare; poartă larg deschisă la Mare a Basarabilor şi Muşatinilor; stăpânire a lui Mircea cel Bătrân; zonă de încrâncenată dispută între vitejii voievozi români şi cotropitorii otomani; arenă a disputelor mercantile a unor mari puteri europene - iată numai câteva dintre componentele istorice majore ale acestui teritoriu românesc, care-i jalonează ascendenţa până la reintegrarea sa hotarelor fireşti ale ţării, acum mai bine de un veac. Şi dacă diplomaţii europeni prezenţi la Congresul de la Berlin au sancţionat din raţiuni politice revenirea Dobrogei la România, aceasta n-a însemnat decât satisfacerea «pro forma» a unui act istoric de multă vreme trăit şi simţit de românii cojeni, dicieni, sau mocani, ale căror aşezări împânzeau vatra provinciei de la Dunăre şi până la Marea Neagră.“
 
Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, „Istoria românilor dintre Dunăre şi Marea Neagră. Dobrogea“, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979
 
(„Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european“, volum coordonat de Valentin Ciorbea, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008, pagina 47)
 
Citeşte şi: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea 1878 noiembrie 13, Bucureşti. Decretul nr. 2533/1878 referitor la regulamentul de împărţire şi organizare administrativă a Dobrogei

#scrieDobrogea Călători străini despre Dobrogea şi despre necesitatea construirii unui canal de la Cernavodă la Constanţa (galerie foto)