Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul directorului Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” București, CS I Dr. Ovidiu Cristea

Dintre toate provinciile României, Dobrogea are o individualitate aparte din punct de vedere istoric. Mărginit pe trei laturi de apele Dunării, respectiv ale Mării Negre, ținutul dobrogean a constituit o punte de legătură între stepele nord-pontice și Peninsula Balcanică, dar - totodată - și între spațiul carpato-danubian și zona caucaziană. În egală măsură, Dunărea și Marea Neagră au transformat această regiune, încă din timpuri străvechi, într-o zonă de interes comercial maxim; anticelor Histria, Callatis și Tomis le-au corespuns în evul mediu târziu Vicina, Chilia-Licostomo, iar astăzi Constanța și Mangalia.
 
Nu există civilizație importantă a culturii europene care să nu își fi pus amprenta pe destinul acestei regiuni, Dobrogea constituind un teritoriu care  reunește vestigii geto-dacice, grecești, romane, bizantine, tătărești, otomane și, nu în ultimul rând, românești.
 
Rămasă în componența Imperiului Roman și după retragerea administrației și armatei romane din provincia Dacia, Dobrogea a fost una dintre provinciile intens creștinate, o episcopie a Tomisului existând în secolul al IV-lea.
 
De-a lungul secolelor, teritoriul de azi al Dobrogei a fost stăpânit de Imperiul Bizantin, Țaratul Bulgar, Hoarda de Aur, Țara Românească, Imperiul Otoman. Această succesiune de civilizații a avut un corespondent în alternanța de denumiri atribuite acestui teritoriu de la antica Scithya Minor până la medievalul „țările lui Dobrotici” (dinast local a cărui nume provincia l-a păstrat din secolul al XIV-lea până în ziua azi și care și-a afirmat autoritatea în contextul slăbirii Imperiului Bizantin și a țaratul Bulgariei). Succesiunea diferitelor stăpâniri a avut, în timp, o fericită simbioză între  etnii și confesiuni diferite. Astăzi, într-o epocă în care se vorbește foarte mult despre multi-culturalitate, Dobrogea poate constitui atât prin trecut, cât și prin prezent, un exemplu de conviețuire atât la nivel național, cât și la scară europeană.
 
Inițiativa sărbătoririi unei zile a Dobrogei constituie un bun prilej pentru re-descoperirea și re-valorizarea trecutului acestei regiuni, pentru contribuția prezentă și viitoare la identitatea României.
 
Ca fiu al Dobrogei, am încercat, pe de o parte, să păstrez legătura cu colegii de breaslă de la Facultatea de Istorie a Universității „Ovidius” din Constanța și cu cei de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și să urmăresc în cercetările mele subiecte precum istoria Mării Negre și istoria Dunării, definitorii pentru istoria regiunii.

Ovidiu Cristea
Institutul de Istorie „N. Iorga”, București

Citeşte şi:

 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul lui Gheorghe Hagi, cel mai bun jucător din istoria fotbalului românesc, cetăţean de onoare al Constanţei

#sărbătoreșteDobrogea: Mesajul ambasadorului Marii Britanii în România, Paul Brummell (video)

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul Excelenţei Sale Osman Koray Ertaş, ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti

#sărbătoreşteDobrogea: Mesajul consulului general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Vladimir Borisovich Volkov

#sărbătoreşteDobrogea : O continuare a „Simfoniei“ lui Dragoş Alexandrescu. Imnul Dobrogei, compus de maestrul Dumitru Lupu, pe versurile poetei Carmen Aldea Vlad (video)

#scrieDobrogea: Cu un deceniu înaintea revenirii Dobrogei la ţară, primul proiect al unui port românesc la Marea Neagră (galerie foto)

#citeşteDobrogea: „Pământul Dobrogei arată o complexitate nebănuită“
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Nu exista articole asemanatoare.