#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Christian Gigi Chiru, iniţiatorul proiectului de lege privind Ziua Dobrogei (document)

La iniţiativa parlamentarului Gigi Christian Chiru, cu sprijinul tuturor parlamentarilor constănţeni, a fost lansat proiectul de lege privind instituirea Zilei Dobrogei, adoptat la 9 septembrie 2015 de Plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Legea 230/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2015.
 
Gigi Christian Chiru a trimis acest mesaj pentru rubrica publicaţiei noastre #sărbătoreşteDobrogea.
 
Este bine să spunem de câte ori avem ocazia cine suntem, ce ne caracterizează, care sunt reperele noastre identitare, istorice şi morale. Mulţumesc redacţiei ZIUA de Constanţa pentru acest demers unic, de mare încărcătură sentimentală, care ne obligă pe toţi cei care trăim şi simţim în consonanţă cu Dobrogea să o cinstim cum se cuvine.
 
M-am născut în Constanţa în 1966, din părinţi dobrogeni. Satul natal al părinţilor şi bunicilor mei din judeţul Tulcea poartă acum numele Horia, martirul neînfricat al moţilor. Părinţii mei sunt născuţi în 1937, bunicul din partea tatălui în 1905, iar cel din partea mamei în 1907. El este şi singurul bunic pe care l-am cunoscut, Nicolae Racoviţă, văr primar cu  Emil Racoviţă. De la el am aflat despre speologul născut la Iaşi, la 15 noiembrie 1869, într-o mare familie de boieri moldoveni, care a jucat un rol important, politic şi social, în istoria ţării, elev al dascălului Ion Creangă, de la care probabil a învăţat să colinde lumea cu mintea şi îndrăzneala. 
 
Ştiu tot de la bunicul meu că ambarcarea lui Emil Racoviţă s-a făcut la Constanţa, pe o navă care l-a dus până la Anvers, unde se afla ancorată „Belgica“. Aventuros, Racoviţă a cercetat pampasul din sudul Argentinei şi din Chile, de unde a strâns o recoltă bogată faunistică şi floricolă. Abia întors din marea aventură, unde simţiseră toţi atât de aproape moartea şi marea singurătate, statul român i-a făcut propunerea să predea la Universitatea Bucureşti şi să pună bazele unui laborator la Constanţa, specializat în probleme de oceanologie. Savantul a refuzat, căci propunerea venea prea târziu. Fusese deja numit membru în comisia însărcinată cu coordonarea, prelucrarea şi valorificarea întregului material ştiinţific adus din Antarctica. În schimb, după Primul Război Mondial, când Ardealul se reîntorcea acasă, Emil Racoviţă a înfiinţat la Cluj Institutul de Speologie, unic în lume, unde a lucrat până la sfârşitul vieţii, în noiembrie 1947. Patriotismul fără margini al savantului român s-a dovedit în toată munca sa de o covârşitoare valoare ştiinţifică pe care a închinat-o cu abnegaţie şi devotament celor de-un sânge cu el. 
 
Dar bunicul meu, Nicolae Racoviţă, din acelaşi spirit aventurier al familiei, a îmbrăţişat meseria de marinar şi a colindat lumea, apoi a luptat pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial, slujindu-şi din convingere ţara. Întorcându-se acasă, la el, în Dobrogea, a sădit în grădina sufletelor noastre dragostea de ţară. Bunicul Racoviţă a fost cel care s-a ocupat de educaţia mea  şi cel care mi-a povestit cu mult patos secvenţe din istoria Dobrogei. El mi-a insuflat mândria apartenenţei la spiritul dobrogean, unic, greu de definit, pe care încerc să-l transmit şi eu mai departe şi celor patru copii ai mei. 
 
Dintotdeauna am fost fascinat de podul de la Cernavodă, de forma şi consistenţa lui, de geniul creatorului, Anghel Saligny. Acesta mi-a fost modelul în viaţă. Bărbatul cu sânge francez, venit în România la răscrucea unor destine ale familiei, primind oferta statului român de a crea, punându-şi în valoare capacitatea de creaţie tehnică, mărturiseşte până la sfârşitul vieţii sale că datorează totul românilor, răsplătindu-le generozitatea cu opera sa. Ireproşabila moralitate, demnitatea şi devotamentul, iată ce putem învăţa de la un asemenea modelator de caractere!
 
Încă de mic mi-am dorit să fac ceva adevărat, trainic pentru Dobrogea mea. Ca podul de la Cernavodă, pe care nu l-a încovoiat timpul. Aştept să vină vremea mea, să fac ceea ce visez pentru locul natal, pentru Dobrogea noastră.
 
Bunicul îmi povestea deseori despre serbările care se făceau în noiembrie, peste tot în ţară, dar mai ales în provincia dintre ape. Veneau la Tulcea şi la Constanţa mai-marii ţării, oamenii ieşeau în stradă, împodobeau cu ghirlande balcoanele caselor, copiii defilau cântând imnul ţării, era o emulaţie aniversară în care toţi se prindeau în hora frăţiei dobrogene. Apoi anii comunismului au dus în desuetudine până şi aceste sărbători de masă. 
 
Tocmai de aceea se cuvenea reluată sărbătoarea Dobrogei la data când trupele române au păşit victorioase pe străvechiul teritoriu al lui Mircea cel Bătrân recâştigat prin jertfă eroică la Plevna şi Smârdan. 
 
Cu acest gând am păşit în Parlamentul României. Cu visul bunicului meu pe care mi-l transmisese şi pe care speram să-l împlinesc. 
 
Apoi, la prima sărbătoare oficială din 2015, am încercat să organizez o acţiune de Guiness Book, cea mai mare horă multietnică, Geamparaua dobrogeană. Din păcate, acel an 2015 a fost unul trist pentru România, nefericitul accident de la Colectiv m-a obligat să renunţ la acţiune.
 
De atunci aştept ca autorităţile locale să organizeze ceva grandios şi sper ca acest lucru să se întâmple anul acesta, ca o prefaţă la sărbătoarea din 2018, Centenarul Marii Uniri şi 140 de ani de la revenirea Dobrogei acasă.
 
Aş vrea ca toţi cei care locuiesc şi iubesc acest loc binecuvântat de Dumnezeu să se mândrească cu acest lucru. Suntem un exemplu pentru toată lumea de convieţuire multietnică, armonioasă, de simbioză culturală şi spirituală, pe care trebuie să o arătăm tuturor. Dobrogea este o parte din fiinţa mea. Familia mea, cealaltă parte. Cu ele la un loc mă simt puternic, adevărat. 

Interviu acordat de Gigi Christian Chiru cotidianului ZIUA de Constanţa

Ziua Dobrogei se sărbătoreşte, începând cu anul 2015, la data de 14 noiembrie. Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat la 9 septembrie 2015, de Plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz, data de 14 noiembrie fiind cea la care, în 1878, în urma Războiului Ruso-Româno-Turc, cunoscut în istoria României drept Războiul de Independenţă, Dobrogea a revenit la teritoriul naţional. În calitate de iniţiator al acestui proiect de lege, vorbiţi-ne despre traseul normativului până la legiferare!
 
Sunt bucuros să discutăm despre Dobrogea şi Ziua Dobrogei. Este bine să spunem de câte ori avem ocazia cine suntem, ce ne caracterizează, care sunt reperele noastre istorice şi morale. Ziua Dobrogei este proiectul la care m-am gândit cu mult înainte să ajung parlamentar, iar când acest lucru s-a întâmplat, am reuşit să-l realizez. Cel mai greu a fost să aleg strategia de promovare a proiectului, pentru a nu fi respins. Într-un mandat ai o singură încercare, dacă o ratezi, nu poţi să reiei procedura. Și am ales varianta sigură, vorbind cu toţi parlamentarii dobrogeni, pe care i-am convins să susţină proiectul din postura de co-iniţiatori.
 
Cum au primit deputaţii şi senatorii dobrogeni, dar şi cei din celelalte regiuni ale ţării acest proiect? A fost complicat să-i convingeţi să susţină legea? 
Mai greu a fost să obţin primele semnături. După cum ştiţi, la acel moment, 2013, când am iniţiat proiectul, mă aflam într-o stare conflictuală cu unii parlamentari din partidele adversare. Dar am reuşit să depăşim neînţelegerile, să colaborăm pentru un proiect al nostru, al dobrogenilor. Nu voi intra în foarte multe detalii, dar voi spune faptul că primii doi colegi cu care am vorbit au refuzat să-mi semneze. Au fost entuziaşti, le-a plăcut ideea, dar m-au rugat să îi las să se gândească.
 
Cu o parte dintre colegi am negociat să întorc susţinerea în alte proiecte, a funcţionat, şi asta mi-am dorit. Doi colegi au fost mai interesaţi de proiect, de exemplu, dl Haşotti a condiţionat susţinerea de adăugare a unor detalii în expunerea de motive, iar dl Vasile Gudu, de citirea proiectului la tribuna Camerei Deputaţilor. O surpriză plăcută a venit din partea colegilor care au susţinut fără nicio ezitare proiectul. Nu fac o listă, de frică să nu omit pe cineva. În final, am obţinut susţinerea celor 27 de colegi, parlamentari de Dobrogea, şi le mulţumesc pentru asta.
 
Potrivit legii, sărbătorirea anuală a Zilei Dobrogei poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific. Cum vă explicaţi faptul că autorităţile nu s-au „înghesuit“ să organizeze evenimente dedicate Dobrogei, în timp ce sute de mii de euro au plecat în sezonul estival către tot felul de asociaţii şi fundaţii pentru organizarea unor evenimente? 
Nu ştiu să răspund la această întrebare. Am aşteptat 135 de ani să ne bucurăm de recunoaştere şi apreciere din partea parlamentului României, prin marcarea momentului istoric de la 14 noiembrie 1878 drept Ziua Dobrogei. De aceea am încercat, la prima sărbătoare oficială, cea din 2015, să organizez o acţiune de Guiness Book, cea mai mare horă multietnică, Geamparaua Dobrogeană. Din păcate, acel an, 2015, a fost unul trist pentru România, nefericitul accident de la Colectiv m-a obligat să renunţ la acţiune.
 
Mesajele co-iniţiatorilor proiectului de lege privind instituirea Zilei Dobrogei

Cristina Dumitrache - deputat PSD Constanţa 

14 noiembrie 1878 este ziua în care, în urma Războiului de Independenţă, Dobrogea revenea la patria-mamă. „Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii. Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“, spunea Regele Carol I, adresându-se celor mai noi cetăţeni români, dobrogenii.
 
De 139 de ani, dobrogenii urmează acest îndemn, trăind la un loc, în pace şi bună înţelegere, români, turci, tătari, greci, armeni, lipoveni, ucraineni, italieni, evrei, rromi şi alţii, fiind un adevărat model de colaborare multietnică.
 
Să iubim Dobrogea, să iubim România! La mulţi ani!

Varol Amet - vicepreşedinte cu rang de subsecretar se stat la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie - Ministerul Justiţiei (fost deputat) 

Cu prilejul împlinirii a 139 de ani de la revenirea Dobrogei la România, urez tuturor dobrogenilor, în această zi de sărbătoare, sănătate, bucurie şi realizări din toate punctele de vedere.
 
Sunt mândru că sunt tătar, născut în Dobrogea, regiune locuită de români, tătari, turci, rromi, greci, lipoveni, ucraineni, italieni, evrei şi alţii, fiind bine-cunoscut faptul că de-a lungul istoriei nu au existat conflicte între etnii, şi de aceea se poate afirma că Dobrogea este raiul multiculturalismului.
 
Sunt bucuros de faptul că această zi a devenit oficială, cea mai importantă zi pentru locuitorii dintre Dunăre şi Marea Neagră, iar pe această cale felicit parlamentarii constănţeni din mandatul 2012-2016 care au susţinut ca ziua de 14 noiembrie să fie sărbătorită oficial „Ziua Dobrogei“, în acelaşi timp, felicit şi redacţia ZIUA de Constanţa pentru promovarea acestei zile deosebite. 
 
Închei prin a menţiona faptul că nu trebuie să ne uităm niciodată valorile şi să le cinstim aşa cum se cuvine. 
 
La mulţi ani, dobrogeni! 

Marian Vasiliev - fost senator PPDD 

În urmă cu doi ani, Parlamentul României a hotărât ca unul dintre cele mai mari evenimente istorice, Unirea cu patria-mamă, să fie recunoscut prin lege drept „Ziua Dobrogei“. 14 Noiembrie e ziua realipirii pământului însorit dintre ape la ţara-mamă şi devine, prin lege, ziua celor ce-l iubesc şi trăiesc pe acest pământ, leagăn de istorie şi model de convieţuire etnică pentru întreaga Europă. 
La mulţi ani, fiice şi fii ai Dobrogei!

Mihai Lupu - fost deputat PNL 

„În primul rând, consider că reîntregirea României ar fi trebuit marcată şi până la legiferarea acestei iniţiative. Dobrogea, dobrogenii sunt repere, sâmbure de patriotism pentru România.
 
De ziua lor, tuturor dobrogenilor le transmit că îmi sunt cu toţii dragi, îmi pasă de Constanţa şi Dobrogea, le mulţumesc pentru privilegiul pe care mi l-au dat să-i reprezint în Parlamentul României şi mă bucur că am putut să-mi pun şi eu amprenta pentru sărbătoarea Dobrogei. 
 
La mulţi ani, Dobrogea, la mulţi ani, România, iar pe voi, cei de la cotidianul ZIUA de Constanţa, vă felicit pentru acest demers de readucere în atenţia publicului a istoriei acestui pământ numit Dobrogea!

Nicolae Moga - senator PSD 

Le doresc dobrogenilor tot binele din lume, să aibă parte de sănătate, de prosperitate, de reprezentare mai bună la nivel naţional, pentru că Dobrogea este una dintre cele mai importante regiuni. Tinerei generaţii îi transmit să citească despre Dobrogea şi îmi doresc ca noi toţi să trăim cu speranţa că o vom duce din ce în ce mai bine. Fie ca ziua de 14 noiembrie să fie o sărbătoare în fiecare an!

Octavian Motoc - fost parlamentar PNL Tulcea 

Sunt unul dintre cei care au militat pentru sărbătorirea, prin lege, a Zilei revenirii Dobrogei la ţară şi am simţit o mare satisfacţie atunci când am reuşit acest lucru. Este firesc să marchezi la nivel naţional o astfel de zi, în care a reintrat în trupul Țării un teritoriu românesc - leagăn al vechilor civilizaţii, un spaţiu mirific cum e Delta Dunării şi o ieşire la Marea Neagră, ce ne asigura intrarea în marile circuite comerciale maritime internaţionale. Dacă privim Dobrogea şi ca un spaţiu de convieţuire multietnică, demn de a fi luat ca exemplu la nivel european, cred că sunt suficiente elemente care să justifice posibilitatea de a utiliza resurse publice pentru a marca o asemenea zi. 
 
La 139 de ani de la revenirea Dobrogei în graniţele Țării, le urez tuturor dobrogenilor să fie mândri că fac parte din acest teritoriu cu o istorie măreaţă, un prezent demn şi un viitor promiţător. 
La mulţi ani!

Octavian Popa - fost parlamentar PNL Tulcea 

De Ziua Dobrogei, doresc tuturor locuitorilor multă sănătate, speranţă, pace în familie şi să fie mândri că reprezintă acest pământ - model de convieţuire etnică, un adevărat exemplu la nivel european. Imediat de la înfiinţare, Dobrogea a cooptat reprezentanţi ai minorităţilor naţionale în premieră naţională în sistemul de organizare politică de la acea vreme. Pentru acest lucru trebuie să fim mândri de apartenenţa la această regiune binecuvântată. La mulţi ani, dobrogeni!
  
Cotidianul ZIUA de Constanţa publică, în această perioadă, mesaje dedicate Zilei Dobrogei, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi a 17 ani de activitate jurnalistică. Fie că Dobrogea este locul lor natal sau nu, personalităţi din diferite domenii şi reprezentanţi ai instituţiilor de pe plan local şi naţional ni s-au alăturat în acest proiect aniversar, transmiţând pentru cititorii noştri mesaje dedicate celebrării provinciei istorice dintre Dunăre şi mare. Rămâneţi alături de noi pentru a marca această sărbătoare!
 
Citeşte şi:
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea „În Dobrogea, femeia română are o importanţă mare, este lucru scump şi respectat“

#scrieDobrogea #SărbătoreşteDobrogea alături de ZIUA de Constanţa!