Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea Bilet dus-întors din veacul al XIX-lea până în secolul XXI (document)

Motto: „Prezentul tace sau vorbeşte; numai trecutul cântă. De aici farmecul amintirii.“ (Lucian Blaga)

Contextul istoric 
Anul 1484 este începutul perioadei în care Dobrogea (Despotatul lui Dobrotici) intră sub stăpânire otomană şi continuă timp de patru veacuri şi jumătate. Cu toate acestea, românii au continuat să trăiască în aceste ţinuturi, să-şi păstreze ocupaţia, credinţa şi datinile (Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, „Istoria Dobrogei“, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 1998, pag. 195-205). Ei erau socotiţi supuşi ai imperiului, având condiţia juridică de raya (supuşi nemusulmani ai imperiului otoman) şi se aflau sub incidenţa legilor islamice (şeriat).
 
În cadrul imperiului, Dobrogea a devenit, cu încetul, o unitate administrativă distinctă, care a cunoscut etape succesive. Chiar în contextul modificărilor succesive, principalele cazale de pe teritoriul său, până în sec. XIX, au rămas aceleaşi opt: Tulcea, Hârşova, Isaccea, Babadag, Carasu (Medgidia), Mangalia, Silistra şi Constanţa (Küstenge).
 
Evliya Çelebi caracterizează populaţia dobrogeană astfel: „Afară de aceştia (neamurile tătăreşti - n.r.), mai sunt şi neamurile dobrogene. Sunt neam de citaki, născuţi din amestecul tătarilor, al bulgarilor, valahilor şi moldovenilor. La început, ei au descins din oastea lui Suleiman paşa (prima căpetenie de oaste otomană care a trecut în Rumelia, pe la 1354), fiul gaziului Orhan. După aceea, Baiazid Ildârâm a colonizat aceste locuri cu tătari. Mamele lor fiind bulgăroaice, valahe şi moldovence, ei au devenit citaki“ (Evliya Çelebi - „Seyahatname“, vol. II, Istanbul, 1896, pag. 352, apud Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, „Istoria Dobrogei“, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 1998, pag. 225). Mai mult, el spune despre oamenii locului că sunt „blânzi, drepţi, cumsecade şi prietenoşi“.
 
Vechimea şi autohtonismul românilor din Dobrogea se pot deduce şi din faptul că, după mai bine de două secole, citakii dobrogeni nu-şi uitaseră obârşia lor, în parte românească, şi nu se sfiau să şi-o mărturisească trecătorilor pe care-i primeau cu ospitalitate.
 
În perioada ocupaţiei otomane, românilor li se mai spunea „greci“, prin aceasta individualizându-se ca „ortodocşi“. Românii, în perioada stăpânirii otomane, îşi spuneau lor înşişi dicieni sau „români vechi“.
 
Un permanent izvor de reîmprospătare al populaţiei româneşti a fost, pe lângă sporul natural al populaţiei locale, fenomenul transhumanţei mocanilor din Transilvania şi aşezarea în Dobrogea a locuitorilor din Muntenia şi Moldova, pe fondul unor conjuncturi social-economice.
 
Individualizându-se aşadar prin religie, românii din Dobrogea - pe fondul unor interese economice şi chiar al tradiţiei - au beneficiat din partea autorităţilor otomane de o toleranţă religioasă şi etnică destul de largă faţă de supuşii de altă origine.
 
Pe baza aceloraşi mărturii ale cronicarului Evliya Çelebi, aflăm că, în sec. XVII, în perioada (două săptămâni) bâlciului de la Medgidia (oraş fondat în cinstea sultanului Abdul Medgid), tribunalele de comerţ din Tulcea şi Constanţa îşi mutau sediile în această localitate.
 
Întrucât în Dobrogea se manifesta foarte pregnant şi, mai mult, era susţinut de autorităţile otomane fenomenul transhumanţei, este de aşteptat că şi procedura juridică de rezolvare a cauzelor în instanţă era asemănătoare cu cea din tribunalele româneşti. (Nevoile de miei, berbeci, brânză şi lână de bună calitate au determinat autorităţile otomane să protejeze păstoritul transhumant al oierilor din principatele române. În 1795, un firman al sultanului Selim al III-lea poruncea valiului de Silistra, cadiilor din Isaccea, Măcin, Hârşova, Turtucaia şi altor dregători otomani de pe ruta Istanbul-Dunăre, precum şi lui Alexandru Moruzzi, domnul Ţării Româneşti, de a permite trecerea nestingherită a turmelor de oi şi capre până la Strâmtoarea Bosfor, pentru completarea aprovizionării capitalei imperiale, conform lui Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu - „Istoria Dobrogei“, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 1998, pag. 243).
 
Ne putem raporta deci la reglementările celorlalte principate: avocatura pe teritoriul României este consemnată pentru prima oară în zona Moldovei, în anul 1741, când se folosea termenul de vechil. Cei care - la începuturile profesiei - erau numiţi advocaţi sau vechili erau licenţiaţii, cu precădere, ai şcolilor de Drept din Paris, Viena sau Germania.
 
Altfel, nici în perioadele sale de putere nu s-a preocupat de menţinerea ordinii legale şi de protejarea populaţiei şi, prin urmare, în comunităţile din raiale legea care predomina era aceea impusă de religie şi de tradiţiile etnice.
 
Referitor la istoricul Baroului Constanţa, perioada la care ne putem raporta este aceea a anului 1878 - când a fost încheiat Tratatul de la San Stefano, prin care se recunoştea independenţa României („Conform Tratatului de la San Stefano, graniţa româno-bulgară în Dobrogea pornea de la un punct de pe malul Dunării situat la nord de localitatea Rasova şi ajungea la mare într-un punct situat la sud de localitatea Agigea“).
 
Petru Vulcan evoca momentul alipirii Dobrogei astfel: „Noi românii, aflători în provincia încorporată la sânul ţărei mume, prin vitejia oştilor române, puse sub conducerea marelui lor Căpitan (Măria Sa Regele Carol I - n.r.), în faţa acestui eveniment care însemnează în istoria dezvoltărei noastre naţionale punctul culminant al sforţărei poporului român ne-am pus în gând să manifestăm sufleteşte prin lucrări şi lucruri cari să rămână drept pilde viitorimei de muncă şi iubire de neam“.
 
În privinţa Dobrogei de Sud (Cadrilaterul), judeţele Durostor şi Caliacra au intrat în componenţa teritoriului României în 1913. Baroul Caliacra a fost preluat şi înglobat în Baroul Constanţa după cel de-al Doilea Război Mondial. 

Izvoare ale istoriei Baroului Constanţa 

Urmare a preluării Baroului Caliacra de către Baroul Constanţa, arhiva Baroului Constanţa s-a îmbogăţit cu tablourile avocaţilor din judeţul Caliacra pe anii 1922-1932 şi 1934-1938.
 
Baroul Constanţa se poate mândri cu faptul că arhiva sa conţine tablouri ale avocaţilor începând cu anul 1922 - Baroul Caliacra, Baroul Constanţa, tablouri ce se constituie, alături de colecţiile de legi, regulamente, jurisprudenţă şi publicistică de specialitate a vremii (începând cu anul 1839), în veritabile izvoare ale istoriei Baroului.
 
Pentru Baroul Constanţa, există tablouri din anii: 1925, 1926, 1929, 1931, 1934, 1935, 1937, 1941, 1942, 1945, 1950, 1952 şi 1954.
 
Tabloul din 1941 este redactat olograf pe verso-ul Tabloului din 1931. Nu ştim dacă la vremea respectivă aceasta a fost o măsură de siguranţă pentru păstrarea documentului - se găsesc puţine documente din perioada 1941-1942 - sau este doar o întâmplare.
 
Un document important pentru conturarea istoriei vremii este lucrarea lui Petru Vulcan Albumul naţional al Dobrogei: 1866-1877-1906, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906 (Petru Vulcan - „Albumul naţional al Dobrogei. 1866-1877-1906“, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906, pp. 111). Lucrarea se dorea a fi un omagiu adus Majestăţii Sale Regelui Carol I, făcând „un fel de monografie a progresului social pe toate tărâmurile în Dobrogea [...]“. Autorul însuşi consideră că „scopul meu a fost atins prin faptul de a nu fi lăsat să scape această împrejurare seculară şi de a face să rămâe urmaşilor un document preţios despre marea serbare a muncii româneşti de la începutul secolului al XX-lea (Petru Vulcan - „Albumul naţional al Dobrogei. 1866-1877-1906“, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906, p. 6).
 
Ne bucurăm să vedem acum, în 2017, un document cu adevărat preţios, pod peste timp.

Despre Cristina Nedelcu

Cristina Nedelcu s-a născut la 5 iulie 1970 în Constanţa. O dobrogeancă nativă, legată iremediabil de aerul sărat şi sunetul valurilor. Urmează specializarea Ecologie şi Protecţia Mediului - Universitatea „Ovidius“, Facultatea de Ştiinţele Naturii, finalizată cu master în Ecologie şi Protecţia Mediului, şi lucrează la Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină şi Costieră GEOECOMAR. Se perfecţionează obţinând Certificate of Successful Completion of the Moody-International Certification Environmental Management Systems Auditor/Lead - Moody International Group.
 
În 2003 urmează specializarea Drept - Universitatea „Ovidius“ Constanţa - Facultatea de Drept şi Administraţie publică. În 2014 obţine Certificat Evaluator proiecte pe fonduri structurale şi participă la fundamentarea a numeroase proiecte europene atât prin firme private, cât şi prin Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri.
 
A mai urmat cursuri de management performant la Fundaţia Româno-Elveţiană „Entrepreneurship“ şi la Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri; cursuri în Semiotica Comunicaţiilor de Masă, American University by Mail; IT: Analist - programator baze de date. A lucrat în Primăria Municipiului Constanţa, Direcţia Financiară; manager de proiecte speciale în cadrul unor companii private; Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri, consultant regional pe proiecte POSDRU.
 
Din octombrie 2003 lucrează în Baroul Constanţa ca bibliotecar-documentarist-arhivar, având proiecte de colaborare şi cu Uniunea Naţională a Barourilor din România pe aspecte ce ţin de organizarea profesiei de avocat. Astfel, „descoperă“ profesia de avocat în toată măreţia şi nobleţea acesteia, considerând o datorie de onoare să împărtăşească şi altora acest lucru.
 
Din mai 2016 este director executiv la Fundaţia Pontul Euxin, ce are ca obiectiv recuperarea şi valorificarea siturilor arheologice dobrogene şi naţionale şi a istoriei naţionale a României, cu accent pe zona specială Danubius - Ponthus Euxin. Această panoplie de preocupări, în diverse domenii, este dominată de un numitor comun: pasiune şi entuziasm.

Despre Comuna Rasova, Constanta:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Rasova,_Constan%C8%9Ba

Despre Agigea, Constanta:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Agigea,_Constan%C8%9Ba

Despre Istoria moderna a Dobrogei:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Dobrogei#Istoria_modern.C4.83_a_Dobrogei
 
Citeşte şi: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea Acad. Florin Constantiniu, „Dobrogea, pământ de sinteză istorică“

#citeşteDobrogea Mihai Eminescu, „Anexarea Dobrogei“ (document)


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Alexandru

04 Oct, 2017 11:38

Un articol ce imbina nararea placuta despre trecutul Dobrogei cu date consistente, pretioase si potrivite acestei aniversari a 139 de ani a Dobrogei scrise. Prin astfel de initiative Dobrogea isi subliniaza identitatea, una aparte in arealul romanesc, adanc inradacinata, legata si cuprinsa acestui spatiu romanesc prin insasi dovada, consemnata de altii, a unei populatii vechi, dominante si traitoare dupa datiniile romanilor! Convietuirea, alaturi de alte populatii dobrogene minoritare, in pace si armonie fiind o caracteristica speciala a Dobrogei ce trebuie subliniata ca un model fericit in contextul european trecut si prezent. Felicitari atat cotidianului Ziua de Constanta pentru initiativa aniversara si in mod special autoarei, Cristina Nedelcu, pentru munca serioasa ce se afla in spatele documentarii unui astfel de material !

Articole asemanatoare

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru creatorul de muzee Gavrilă Simion

16 Dec 2017 241

#citeşteDobrogea Ţara Dobrogei şi pământul binecuvântat dintre ape. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

16 Dec 2017 135

#citeșteDobrogea Regele Carol I și constituționalizarea Dobrogei

15 Dec 2017 341

#citeșteDobrogea Numismatica în Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

15 Dec 2017 389

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru criticul Enache Puiu

14 Dec 2017 279

#citeşteDobrogea Simion Mehedinţi, părintele Daciei Pontica, 55 de ani de la trecerea în nefiinţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Dec 2017 366

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru compozitorul Dumitru Lupu

13 Dec 2017 523

#citeşteDobrogea 138 de ani de la naşterea fondatorului oceanografiei româneşti, Ioan Borcea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Dec 2017 431

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru istoricul Gheorghe Dumitrașcu

12 Dec 2017 352

#citeșteDobrogea 139 de ani de la numirea primului Consiliu Comunal al Constanței

12 Dec 2017 446

#citeșteDobrogea CALLATIS - „a treia mare cetate grecească de pe țărmul dobrogean“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Dec 2017 499

#sărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu acordate pentru Zizi și Petre Covacef (galerie foto)

11 Dec 2017 458

#sărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu acordate lui Virgil Coman

10 Dec 2017 970

#citeșteDobrogea141 de ani de la nașterea lui Constantin Moisil, fondatorul „Arhivelor Dobrogei”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

08 Dec 2017 351

Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea“, de M.D. Ionescu

04 Dec 2017 517

#scrieDobrogea La 1 Decembrie 1918, rănită grav de ocupanți, Dobrogea își chema cetățenii acasă

01 Dec 2017 698

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul Dr. Dan Gabriel Sîmbotin, cercetător științific I, Filiala Iași a Academiei Române. Dobrogea și regăsirea de sine a românilor

01 Dec 2017 568

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul acad. Prof. Dr. Păun Ion Otiman, Președintele Filialei Timișoara a Academiei Române

01 Dec 2017 565

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul ministrului Culturii și Identității Naționale, Lucian Romașcanu

01 Dec 2017 548

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul companiei Comvex SA, unul dintre cei mai importanţi operatori portuari din Europa Centrală și de Est

01 Dec 2017 794

#scrieDobrogea Salvăm Edificiul Roman cu Mozaic sau... timpul mai are răbdare? (galerie foto)

01 Dec 2017 1553

Astăzi, îşi serbează onomastica. Constănţeni care poartă numele Sfântului Andrei (galerie foto)

30 Nov 2017 776

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul comandorului Nicolae Vatu - şeful Direcţiei Hidrografice Maritime

30 Nov 2017 552

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul lui Dorin Maer – director CFR SA Constanţa

30 Nov 2017 684

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul dr. Cătălin Nicolae Grasa – manager general Spitalul Județean Constanța

30 Nov 2017 701

#scrieDobrogea Grigore Antipa, iniţiatorul ştiinţelor mării în România

30 Nov 2017 700

#scrieDobrogea Poarta maritimo-dunăreană a României în paragină - Sulina

29 Nov 2017 537

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai. Dobrogea - ademenirea noastră dinspre Mare

29 Nov 2017 553

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. dr. Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ Constanţa

29 Nov 2017 1198

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Gabriel Lefter, președinte Curtea de Apel Constanţa

29 Nov 2017 704

#sărbătoreşteDobrogea Mesaj Dana Dumitrescu, director general al Teatrului de Stat Constanţa-Dobrogea are nevoie de un TEATRU NAŢIONAL

28 Nov 2017 936

#sărbătoreşteDobrogea Mesaj prof. Doina Voivozeanu - directorul Centrului Cultural Judeţean „Theodor T. Burada“

28 Nov 2017 604

#sărbătoreşteDobrogea Mesaj Daniela Vlădescu-managerul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“

28 Nov 2017 1161

#scrieDobrogea Dobrogea văzută de un bănățean

28 Nov 2017 578

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Mariei Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară

27 Nov 2017 555

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa

27 Nov 2017 798

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul directorului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Traian Cliante

27 Nov 2017 580

Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța „Un sat dobrogean. Ezibei”, de C.D. Constantinescu Mircești

27 Nov 2017 464

#scrieDobrogea Un episod mai puțin cunoscut din istoria Peșterii Sfântului Andrei - sfințirea din 23 iulie 1944 (galerie foto)

27 Nov 2017 1613

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Ilie Floroiu, directorul Clubului Sportiv Farul Constanţa, fost mare atlet, deţinător a două recorduri naţionale

26 Nov 2017 702

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Elenei Frîncu, maestră emerită a sportului, vicecampioană mondială la handbal, cetăţean de onoare al municipiului Constanţa (galerie foto)

26 Nov 2017 1269

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Danielei Sofronie, campioană olimpică şi europeană la gimnastică

26 Nov 2017 1128

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul conf. dr. ing. Ciprian Ion Rizescu, Universitatea Politehnica din Bucureşti Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică (galerie foto)

25 Nov 2017 682

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Aledin Amet -Subsecretar de stat - Departamentul pentru Relaţii Interetnice

25 Nov 2017 675

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul profesorului universitar doctor Ibram Nuredin

25 Nov 2017 1093

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul dr. Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre / Black Sea House

25 Nov 2017 737

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Ovidius Clinical Hospital

25 Nov 2017 844

info-sud-est.ro Cotidianul Ziua de Constanța, inițiatorul unui eveniment inedit pentru sărbătorirea Dobrogei

24 Nov 2017 221

#sărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu acordate generalului Adrian Soci fost comandant al Brigăzii 9 Mecanizată Mărășești

24 Nov 2017 5878

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul locotenent-colonelului Ion Vlăduţ, prim-adjunct al inspectorului şef al ISU Dobrogea Constanţa

24 Nov 2017 683