Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea Bilet dus-întors din veacul al XIX-lea până în secolul XXI (document)

Motto: „Prezentul tace sau vorbeşte; numai trecutul cântă. De aici farmecul amintirii.“ (Lucian Blaga)

Contextul istoric 
Anul 1484 este începutul perioadei în care Dobrogea (Despotatul lui Dobrotici) intră sub stăpânire otomană şi continuă timp de patru veacuri şi jumătate. Cu toate acestea, românii au continuat să trăiască în aceste ţinuturi, să-şi păstreze ocupaţia, credinţa şi datinile (Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, „Istoria Dobrogei“, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 1998, pag. 195-205). Ei erau socotiţi supuşi ai imperiului, având condiţia juridică de raya (supuşi nemusulmani ai imperiului otoman) şi se aflau sub incidenţa legilor islamice (şeriat).
 
În cadrul imperiului, Dobrogea a devenit, cu încetul, o unitate administrativă distinctă, care a cunoscut etape succesive. Chiar în contextul modificărilor succesive, principalele cazale de pe teritoriul său, până în sec. XIX, au rămas aceleaşi opt: Tulcea, Hârşova, Isaccea, Babadag, Carasu (Medgidia), Mangalia, Silistra şi Constanţa (Küstenge).
 
Evliya Çelebi caracterizează populaţia dobrogeană astfel: „Afară de aceştia (neamurile tătăreşti - n.r.), mai sunt şi neamurile dobrogene. Sunt neam de citaki, născuţi din amestecul tătarilor, al bulgarilor, valahilor şi moldovenilor. La început, ei au descins din oastea lui Suleiman paşa (prima căpetenie de oaste otomană care a trecut în Rumelia, pe la 1354), fiul gaziului Orhan. După aceea, Baiazid Ildârâm a colonizat aceste locuri cu tătari. Mamele lor fiind bulgăroaice, valahe şi moldovence, ei au devenit citaki“ (Evliya Çelebi - „Seyahatname“, vol. II, Istanbul, 1896, pag. 352, apud Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, „Istoria Dobrogei“, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 1998, pag. 225). Mai mult, el spune despre oamenii locului că sunt „blânzi, drepţi, cumsecade şi prietenoşi“.
 
Vechimea şi autohtonismul românilor din Dobrogea se pot deduce şi din faptul că, după mai bine de două secole, citakii dobrogeni nu-şi uitaseră obârşia lor, în parte românească, şi nu se sfiau să şi-o mărturisească trecătorilor pe care-i primeau cu ospitalitate.
 
În perioada ocupaţiei otomane, românilor li se mai spunea „greci“, prin aceasta individualizându-se ca „ortodocşi“. Românii, în perioada stăpânirii otomane, îşi spuneau lor înşişi dicieni sau „români vechi“.
 
Un permanent izvor de reîmprospătare al populaţiei româneşti a fost, pe lângă sporul natural al populaţiei locale, fenomenul transhumanţei mocanilor din Transilvania şi aşezarea în Dobrogea a locuitorilor din Muntenia şi Moldova, pe fondul unor conjuncturi social-economice.
 
Individualizându-se aşadar prin religie, românii din Dobrogea - pe fondul unor interese economice şi chiar al tradiţiei - au beneficiat din partea autorităţilor otomane de o toleranţă religioasă şi etnică destul de largă faţă de supuşii de altă origine.
 
Pe baza aceloraşi mărturii ale cronicarului Evliya Çelebi, aflăm că, în sec. XVII, în perioada (două săptămâni) bâlciului de la Medgidia (oraş fondat în cinstea sultanului Abdul Medgid), tribunalele de comerţ din Tulcea şi Constanţa îşi mutau sediile în această localitate.
 
Întrucât în Dobrogea se manifesta foarte pregnant şi, mai mult, era susţinut de autorităţile otomane fenomenul transhumanţei, este de aşteptat că şi procedura juridică de rezolvare a cauzelor în instanţă era asemănătoare cu cea din tribunalele româneşti. (Nevoile de miei, berbeci, brânză şi lână de bună calitate au determinat autorităţile otomane să protejeze păstoritul transhumant al oierilor din principatele române. În 1795, un firman al sultanului Selim al III-lea poruncea valiului de Silistra, cadiilor din Isaccea, Măcin, Hârşova, Turtucaia şi altor dregători otomani de pe ruta Istanbul-Dunăre, precum şi lui Alexandru Moruzzi, domnul Ţării Româneşti, de a permite trecerea nestingherită a turmelor de oi şi capre până la Strâmtoarea Bosfor, pentru completarea aprovizionării capitalei imperiale, conform lui Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu - „Istoria Dobrogei“, Ed. Ex Ponto, Constanţa, 1998, pag. 243).
 
Ne putem raporta deci la reglementările celorlalte principate: avocatura pe teritoriul României este consemnată pentru prima oară în zona Moldovei, în anul 1741, când se folosea termenul de vechil. Cei care - la începuturile profesiei - erau numiţi advocaţi sau vechili erau licenţiaţii, cu precădere, ai şcolilor de Drept din Paris, Viena sau Germania.
 
Altfel, nici în perioadele sale de putere nu s-a preocupat de menţinerea ordinii legale şi de protejarea populaţiei şi, prin urmare, în comunităţile din raiale legea care predomina era aceea impusă de religie şi de tradiţiile etnice.
 
Referitor la istoricul Baroului Constanţa, perioada la care ne putem raporta este aceea a anului 1878 - când a fost încheiat Tratatul de la San Stefano, prin care se recunoştea independenţa României („Conform Tratatului de la San Stefano, graniţa româno-bulgară în Dobrogea pornea de la un punct de pe malul Dunării situat la nord de localitatea Rasova şi ajungea la mare într-un punct situat la sud de localitatea Agigea“).
 
Petru Vulcan evoca momentul alipirii Dobrogei astfel: „Noi românii, aflători în provincia încorporată la sânul ţărei mume, prin vitejia oştilor române, puse sub conducerea marelui lor Căpitan (Măria Sa Regele Carol I - n.r.), în faţa acestui eveniment care însemnează în istoria dezvoltărei noastre naţionale punctul culminant al sforţărei poporului român ne-am pus în gând să manifestăm sufleteşte prin lucrări şi lucruri cari să rămână drept pilde viitorimei de muncă şi iubire de neam“.
 
În privinţa Dobrogei de Sud (Cadrilaterul), judeţele Durostor şi Caliacra au intrat în componenţa teritoriului României în 1913. Baroul Caliacra a fost preluat şi înglobat în Baroul Constanţa după cel de-al Doilea Război Mondial. 

Izvoare ale istoriei Baroului Constanţa 

Urmare a preluării Baroului Caliacra de către Baroul Constanţa, arhiva Baroului Constanţa s-a îmbogăţit cu tablourile avocaţilor din judeţul Caliacra pe anii 1922-1932 şi 1934-1938.
 
Baroul Constanţa se poate mândri cu faptul că arhiva sa conţine tablouri ale avocaţilor începând cu anul 1922 - Baroul Caliacra, Baroul Constanţa, tablouri ce se constituie, alături de colecţiile de legi, regulamente, jurisprudenţă şi publicistică de specialitate a vremii (începând cu anul 1839), în veritabile izvoare ale istoriei Baroului.
 
Pentru Baroul Constanţa, există tablouri din anii: 1925, 1926, 1929, 1931, 1934, 1935, 1937, 1941, 1942, 1945, 1950, 1952 şi 1954.
 
Tabloul din 1941 este redactat olograf pe verso-ul Tabloului din 1931. Nu ştim dacă la vremea respectivă aceasta a fost o măsură de siguranţă pentru păstrarea documentului - se găsesc puţine documente din perioada 1941-1942 - sau este doar o întâmplare.
 
Un document important pentru conturarea istoriei vremii este lucrarea lui Petru Vulcan Albumul naţional al Dobrogei: 1866-1877-1906, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906 (Petru Vulcan - „Albumul naţional al Dobrogei. 1866-1877-1906“, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906, pp. 111). Lucrarea se dorea a fi un omagiu adus Majestăţii Sale Regelui Carol I, făcând „un fel de monografie a progresului social pe toate tărâmurile în Dobrogea [...]“. Autorul însuşi consideră că „scopul meu a fost atins prin faptul de a nu fi lăsat să scape această împrejurare seculară şi de a face să rămâe urmaşilor un document preţios despre marea serbare a muncii româneşti de la începutul secolului al XX-lea (Petru Vulcan - „Albumul naţional al Dobrogei. 1866-1877-1906“, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906, p. 6).
 
Ne bucurăm să vedem acum, în 2017, un document cu adevărat preţios, pod peste timp.

Despre Comuna Rasova, Constanta:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Rasova,_Constan%C8%9Ba

Despre Agigea, Constanta:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Agigea,_Constan%C8%9Ba

Despre Istoria moderna a Dobrogei:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Dobrogei#Istoria_modern.C4.83_a_Dobrogei
 
Citeşte şi: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea Acad. Florin Constantiniu, „Dobrogea, pământ de sinteză istorică“

#citeşteDobrogea Mihai Eminescu, „Anexarea Dobrogei“ (document)


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Alexandru

04 Oct, 2017 11:38

Un articol ce imbina nararea placuta despre trecutul Dobrogei cu date consistente, pretioase si potrivite acestei aniversari a 139 de ani a Dobrogei scrise. Prin astfel de initiative Dobrogea isi subliniaza identitatea, una aparte in arealul romanesc, adanc inradacinata, legata si cuprinsa acestui spatiu romanesc prin insasi dovada, consemnata de altii, a unei populatii vechi, dominante si traitoare dupa datiniile romanilor! Convietuirea, alaturi de alte populatii dobrogene minoritare, in pace si armonie fiind o caracteristica speciala a Dobrogei ce trebuie subliniata ca un model fericit in contextul european trecut si prezent. Felicitari atat cotidianului Ziua de Constanta pentru initiativa aniversara si in mod special autoarei, Cristina Nedelcu, pentru munca serioasa ce se afla in spatele documentarii unui astfel de material !

Articole asemanatoare

#sărbătoreşteDobrogea Geo Bogza, „Dobrogea! Dobrogea!“

18 Oct 2017 127

#scrieDobrogea Panairul de la Medgidia sau sărbătoarea Sfântului Dumitru (galerie foto)

18 Oct 2017 147

#citeşteDobrogea Ion Bănescu, „Românul s-a înfipt adânc în Dobrogea. Aici e patria lui“ (document)

18 Oct 2017 131

#sărbătoreşteDobrogea Constantin N. Sarry, „Dobrogea şi dobrogenii“

17 Oct 2017 558

#citeşteDobrogea „Cestiunea Dobrogei“ (document)

17 Oct 2017 353

#scrieDobrogea Povestea Regimentului 34

17 Oct 2017 1085

Din dragoste pentru Dobrogea Intelectuali de diverse etnii se alătură demersului ZIUA de Constanţa, pentru a nemuri memoria Dobrogei (galerie foto)

16 Oct 2017 1042

#scrieDobrogea Fraţii preoţi Gheorghe şi Nicolae Răşcanu, protopopi în Dobrogea după Războiul de Independenţă (galerie foto)

16 Oct 2017 1642

#sărbătoreşteDobrogea Dimitrie Onciul, „Date istorice asupra Dobrogei“

16 Oct 2017 763

#citeşteDobrogea „În chestia luărei iniţiativei serbării zilei de 14 noiembrie“ (document)

16 Oct 2017 406

#sărbătoreşteDobrogea Ion Simionescu - „Pământul dobrogean este o adevărată corabie a lui Noe“

13 Oct 2017 1278

#citeşteDobrogea „Carnavalul şi săracii“ (document)

13 Oct 2017 621

#scrieDobrogea În momentul revenirii la România, în Dobrogea exista deja o cale ferată

13 Oct 2017 4999

#citeşteDobrogea „Presa din Ţara Românească în general şi presa din Dobrogea“ (document)

12 Oct 2017 467

#scrieDobrogea Primele publicații locale - „Steaua Dobrogei“ și „Triunghiul“

12 Oct 2017 556

#sărbătoreşteDobrogea Pericle Martinescu, „De la Dobrogea arhaică, la Dobrogea modernă“

11 Oct 2017 877

#scrieDobrogea Ce am lăsat în grija secolelor XIX-XX. Mic glosar de cuvinte și expresii ale vremii din lumea avocaților și nu numai (galerie foto)

11 Oct 2017 879

#citeşteDobrogea „Muzeul Prefecturei Județului Constanța“ (document)

11 Oct 2017 529

#sărbătoreşteDobrogea Vasile Pârvan, „Dobrogea“

10 Oct 2017 1527

#scrieDobrogea Slujitori şi creatori ai învăţământului românesc în Dobrogea revenită la Ţară (II)

10 Oct 2017 859

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ (document)

10 Oct 2017 684

Manifestările au fost anulate după ce proiectul de 100.000 de lei nu şi-a găsit muşterii! Autorităţile locale nu vor marca Ziua Dobrogei

10 Oct 2017 1265

#sărbătoreşteDobrogea „Sunt puţine părţi din lume care să întreacă în vechime Dobrogea noastră iubită“

09 Oct 2017 2683

#scrieDobrogea Slujitori şi creatori ai învăţământului românesc în Dobrogea revenită la Ţară (I) - galerie foto

09 Oct 2017 1910

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ (document)

09 Oct 2017 582

#scrieDobrogea Contribuția școlii la renașterea Dobrogei și la făurirea statului național unitar (1878-1918) - galerie foto

06 Oct 2017 1564

#sărbătoreşteDobrogea Ioan N. Roman, „Dobrogea“

06 Oct 2017 813

#citeşteDobrogea „Trei decenii de dobrogenism“

06 Oct 2017 1504

#scrieDobrogea Călători străini despre Dobrogea şi despre necesitatea construirii unui canal de la Cernavodă la Constanţa (galerie foto)

05 Oct 2017 1244

#sărbătoreşteDobrogea Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, „Locul şi rolul Dobrogei“

05 Oct 2017 685

#citeşteDobrogea 1878 noiembrie 13, Bucureşti. Decretul nr. 2533/1878 referitor la regulamentul de împărţire şi organizare administrativă a Dobrogei

05 Oct 2017 1404

#sărbătoreşteDobrogea Acad. Florin Constantiniu, „Dobrogea, pământ de sinteză istorică“

04 Oct 2017 1703

#citeşteDobrogea Mihai Eminescu, „Anexarea Dobrogei“ (document)

04 Oct 2017 1353

#citeşteDobrogea „Consideraţiuni asupra Dobrogei“ (document)

03 Oct 2017 637

#sărbătoreşteDobrogea Acad. Dan Berindei, „Gânduri despre Dobrogea“

03 Oct 2017 1524

#scrieDobrogea Constanţa - vocile istoriei (galerie foto)

03 Oct 2017 1326

Adevărul.ro Copilăria neştiută a Elenei Lupescu, amanta lui Carol al II-lea. Tatăl ei era farmacistul evreu Grünberg, care a avut o spiţerie la Sulina

02 Oct 2017 906

#sărbătoreşteDobrogea Constantin Brătescu, „Dobrogea“

02 Oct 2017 1192

#citeşteDobrogea „Dobrogia, devenită din nou parte din corpul României“ (document)

02 Oct 2017 1335

#scrieDobrogea La drum prin trecutul românesc al Dobrogei (galerie foto)

02 Oct 2017 2010

adevarul.ro Istoria reconstruirii monumentului Tropaeum Traiani, „uitat“ câteva decenii în Bucureşti

01 Oct 2017 865

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire

29 Sep 2017 1247

Adevarul.ro. Oameni din Dobrogea la începutul anilor 1900 săraci, desculţi, arşi de soare, dar râzând fericiţi în colb

28 Sep 2017 673

Din istoria Dobrogei Se împlinesc 135 de ani de la nașterea lui Vasile Pârvan

28 Sep 2017 574

Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşteDobrogea

27 Sep 2017 1555

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

26 Sep 2017 3360

Colaborare ZIUA de Constanţa Istoricul Lavinia Dumitraşcu vă invită să descoperiţi Dobrogea după momentul Unirii cu Ţara (document)

15 Sep 2017 851

Primăria Constanţa pune la bătaie 2.300.000 de lei pentru organizarea „Zilei Dobrogei 2017“, a „Festivalului Iernii 2017“ şi a „Revelionului 2018“

12 Sep 2017 2107

Sunt numeroase motive spre a nădăjdui că „Răzbunarea barbarilor…“ va rămâne o carte-document

23 Aug 2017 1629

vinul.ro Vinuri și tururi cu degustare pentru promovarea foto a Dobrogei, la Vinex Murfatlar

04 Aug 2017 1520