Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea „Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă de mâna celui mai mare sculptor al României“ (galerie foto)

Îndrăgostiţii trec şi simt că iubirea le este binecuvântată, cei cu tâmplele albe privesc cu respect, iar bunicii şi părinţii le amintesc nepoţilor şi copiilor despre un mare poet naţional. Cert este că nimeni nu rămâne indiferent pe lângă grupul statuar care-i înfăţişează pe Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889) şi o muză (Calliope, Erato, Terpsichore sau Elegia), despre care unii spun că ar fi, de fapt, cealaltă muză a poetului veşnic îndrăgostit: Veronica Micle. 
 
Înainte de a prezenta istoria acestui ansamblu statuar, aşezat într-un loc simbolic, cu semnificaţii testamentare, se cuvine să ne reamintim care sunt legăturile lui Eminescu, poet, prozator, dramaturg, dar şi jurnalist cu o cultură enciclopedică, cu Marea Neagră şi Constanţa şi să reconstituim prezenţa sa aici, într-o vară răcoroasă, aşa cum sunt unele veri la malul mării, la început de sezon estival.
 
În vara anului 1882, autorul „Luceafărului“ şi al poeziei testamentare „Mai am un singur dor“ părăsea Bucureştiul pentru a veni pentru întâia oară la Constan'. Drumul l-a făcut cu trenul până la Giurgiu, de unde a luat a vaporul până la Cernavodă. La Constanţa ajuns tot cu trenul, pe calea ferată construită de englezi în Dobrogea otomană, între anii 1857 şi 1860.

Făcuse această călătorie pentru a veni la băi, la recomandarea medicului său. Avea 32 de ani şi se cazase la mansarda hotelului D’ Angleterre, pe locul căruia s-a construit, mai târziu, hotelul Intim. Pe atunci, oraşul se mai numea şi Kustenge / Chiustenge.

„Constanţa sau Chiustenge este un mic orăşel, dar îndestul de frumos“

Într-o scrisoare datată 16 iunie 1882, adresată Veronicăi Micle, Eminescu descrie pitoreasca aşezare de la malul Mării Negre şi efectul pe care întinderea de ape l-a avut asupra sa: „O să mă întrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o văz pentru-ntâia oară? Efectul unei nemărginiri pururi mişcate. Dar, abia de două zile aici, n-am văzut-o în toate feţele, căci ea e schimbăcioasă la culoare şi în mişcări, de unde unii autori o şi compară cu femeia. Constanţa sau Chiustenge este un mic orăşel, dar îndestul de frumos (...). Casele au o oarecare eleganţă a clădirilor, căci piatra e eftină aici şi clădirile sunt din piatră pătrată, iar primăria, de când stăpânesc românii şi există un Consiliu Comunal, a făcut foarte mult pentru orânduiala şi înfrumuseţarea oraşului“.
 
Venise la Chiustenge de o zi, făcuse deja două băi cu toate era frig, iar apa nu era încă destul de caldă pentru băi.

Orăşel mic, viaţă scumpă 

Constanţa sau Chiustenge era un „orăşel mic“, dar viaţa aici era scumpă. „Viaţa e scumpă aici, dar nu atât de exagerat de scumpă precum mi se descria, mai ales de când s-au deschis câteva oteluri“, îi scria Eminescu iubitei sale Veronica. Totodată, el îi lansa o provocare muzei sale: „La anul să ştii că venim amândoi aici, căci băile întăresc şi grăbesc băile inimii. Cu toate că omul pare a întineri din ele, privirea mării linişteşte mai ales sufletele frumoase“. Eminescu îşi încheia scrisoarea poetic, dar firesc pentru un îndrăgostit: „Şed într-o mansardă (n.r. - mansarda Hotelului D’ Angleterre) şi privirea mi-e deschisă din două părţi asupra mării, pe care aş vrea să plutesc cu tine. Dar aceasta, nefiind cu putinţă, te sărut cu dulce, draga mea Veronică, şi rămân al tău Eminescu“.
 
La Constanţa, Eminescu nu a mai revenit, nici singur, nici cu Veronica Micle. Însă la un an de la plecarea sa de aici, în anul 1883, într-o zi de decembrie, cu gândul probabil la acea „nemărginiri pururi mişcate“, Eminescu a scris poezia testamentară „Mai am un singur dor“.

„Din punct de vedere istoric, dreptul nostru asupra Dobrogei este incontestabil“  

Nu trebuie să uităm că Eminescu este unul dintre gazetarii care au susţinut, cu argumente solide, unirea Dobrogei cu ţara după Războiul de Independenţă din 1877-1878. În paginile ziarului „Timpul“ scria, printre altele, că „din punct de vedere istoric, dreptul nostru asupra Dobrogei este incontestabil“, ţinutul dintre Dunăre şi Mare fiind „o dependenţă naturală a Ţării Româneşti“, iar „a păstra (...) acest Orient în miniatură, cu tot amestecul său de popoară, a dovedi că suntem destul de drepţi şi destul de cumpătaţi ca să ţinem în echilibru şi în bună pace elementele cele mai diverse, este o artă, este adevărata politică“.

Recunoştinţa tomitanilor în frunte cu Ioan N. Roman: un grup statuar care dăinuie şi astăzi

În semn de mulţumire pentru ceea ce a făcut Eminescu pentru acest ţinut, tomitanii, în frunte cu „ilustrul“ şi „patriarhul Dobrogei“, după cum l-a numit Nicolae Iorga pe Ioan N. Roman (1866 - 1931), i-au ridicat un grup statuar chiar la marginea mării. Pentru acest lucru, în anul 1931 s-au pus bazele Comitetului pro-Eminescu, condus de Ioan N. Roman, prin intermediul căruia s-au strâns fondurile necesare ridicării acestui grup, prin subscripţie publică şi prin organizarea unor conferinţe la care luau parte mari personalităţi. De altfel, acest apărător al drepturilor politice ale dobrogenilor a fost cel care a descris lista prin subscripţii, donând suma de 1.000 de lei, pentru a fi un exemplu pentru concitadini, dar şi pentru intelectualii vremii.
 
Se editează broşuri, se organizează conferinţe. Printre conferenţiari se numără şi marele estetician Tudor Vianu, căruia Ioan N. Roman îi spune cu însufleţire: „Pe gura, ochii şi fruntea celui mai mare poet al neamului, nu voi putea îngădui să preumble vulgare degetele oricărui ipsosar analfabet. Ar fi un sacrilegiu. Chipul lui Eminescu se cuvine modelat cu evlavie adâncă şi cu excepţională înţelegere de mâna celui mai mare sculptor al României contemporane. Pe acest sculptor îl voi alege eu şi eu singur îmi voi lua întreaga răspundere a alegerii“. În acest sens, Vianu îl recomandă pe Oscar Han, singurul sculptor din „Grupul celor patru“, format şi din pictorii Nicolae TonitzaŞtefan Dimitrescu şi Francisc Şirato.
 
Grupul statuar aflat la marginea mării, în vecinătatea Farului Genovez, loc de pelerinaj pentru mulţi îndrăgostiţi, dar şi pentru cei care nu se ruşinează să-şi arate preţuirea pentru cel pe care Constantin Noica (1909 - 1987) îl numea „omul deplin al culturii româneşti“. Turnat în bronz, bustul este aşezat pe un soclu de travertin înalt de trei metri. El a fost inaugurat la 15 august 1934, în prezenţa familiei regale. Slujba religioasă a fost oficiată de episcopul Gherontie al Tomisului, iar statuia a fost dezvelită de Regele Carol al II-lea.
El se regăseşte pe Lista Monumentelor Istorice, având codul CT-III-m-B-02920.
 
În 2010, 15 ianuarie, ziua de naştere a „Luceafărului“ a fost instituită drept Zi a Culturii Naţionale, prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010, fiind sărbătorită ca atare pentru prima dată în anul 2011.




Reintegrarea Dobrogei în graniţele statului român a însemnat pentru provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră racordarea la ritmul de dezvoltare al ţării. Odată cu o administraţie nouă, a urmat o îndelungă perioadă de adaptare la modernitate, însoţită de entuziasm edilitar. Constanţa, ca parte importantă a Dobrogei, a început să se dezvolte. S-a construit mult, s-au făcut investiţii. În urma săpăturilor impuse de proiecte edilitare şi de noi construcţii, pământul anticului Tomis şi-a arătat generozitatea, lăsând să iasă la iveală adevărate comori. Şi astăzi, pământul pe care călcăm este înţesat de vestigii încă neştiute. Aici s-au înălţat edificii cu care trebuie să ne mândrim, cât încă le mai avem. Pământul acesta, binecuvântat cu deschidere la Marea Neagră, a fost călcat de oameni de valoare cărora li s-au înălţat busturi, a fost scăldat de sângele eroilor cărora li s-a înălţat monumente, spre veşnică neuitare.

De aceea, ne propunem, în cadrul proiectului #SărbătoreşteDobrogea, iniţiat de ZIUA de Constanţa, să readucem la lumină oamenii, întâmplările, legendele şi istoria oraşului. Să descoperim Constanţa aşa cum este: frumoasă, fascinantă, misterioasă. Să o scoatem din uitare, să o preţuim, să o iubim, să ne mândrim cu ea!
 
Proiectul #SărbătoreşteDobrogea este dedicat împlinirii a 139 de ani de la revenirea provinciei la România şi celor 17 ani de activitate jurnalistică pe care ZIUA de Constanţa îi sărbătoreşte anul acesta.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa

Citeşte şi:

#scrieDobrogea Statuia lui Ovidius, o operă de... două parale?! (galerie foto) 

#scrieDobrogea #SărbătoreşteDobrogea alături de ZIUA de Constanţa!

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Categorie Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea
„Poporul român n-a fost nici leneş, nici lipsit de energie şi îndrăzneală“


#sărbătoreşteDobrogea
​Mesajul celebrului pianist de jazz Harry Tavitian

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Editorial Ziua Recunoştinţei

23 Nov 2017 98

#citeşteDobrogea 1878. Decizia Consiliului Comunal Brăila privind alocarea bugetului festivităţilor trecerii armatei române în Dobrogea

23 Nov 2017 93

#scrieDobrogea Dobrogea în inima şi conştiinţa mea

23 Nov 2017 92

#sărbătoreşteDobrogea Ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell - Britain in Constanta

23 Nov 2017 185

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Gheorghe Hristodol - Institutul de Istorie „George Bariţiu“ al Academiei Române, Cluj-Napoca

23 Nov 2017 96

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. univ. dr. ing. Garabet Kümbetlian, membru titular al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România

23 Nov 2017 101

#sărbătoreşteDobrogea ZIUA de Constanţa invită autorităţile la o masă rotundă

23 Nov 2017 105

Punte peste timp Autorităţile locale, istorici şi profesori, alături de ZIUA de Constanţa, la pas prin oraşul încărcat de istorie (galerie foto)

23 Nov 2017 145

#citeşteDobrogea Dreptul istoric al României asupra Dobrogei

22 Nov 2017 320

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul dr. Sorin-Cristian Ailincăi - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ - Dobrogea prin ochii unui arheolog

22 Nov 2017 341

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Ion Drăniceanu, directorul Bibliotecii Judeţene „Panait Cerna“ Tulcea

22 Nov 2017 334

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Lucian Furdui, prefectul judeţului Tulcea

22 Nov 2017 372

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul primarului municipiului Tulcea, dr. ing. Constantin Hogea - Multiculturalitatea, principala trăsătură a Dobrogei

22 Nov 2017 380

#scrieDobrogea Monumentul Independenței de la Constanța, în lumina uitării? (galerie foto)

22 Nov 2017 632

#sărbătoreșteDobrogea Dobrogea - țara lui Dobrotici

22 Nov 2017 899

#sărbătoreşteDobrogea ZIUA de Constanța recunoaște valoarea. Zece personalități vor primi, post-mortem, „Meritul dobrogean“

22 Nov 2017 555

#citeşteDobrogea „Dobrogea are patru lumi deosebite“

21 Nov 2017 251

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. univ. dr. ing. Cornel Panait, rectorul Universităţii Maritime Constanţa

21 Nov 2017 505

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. univ. dr. Aurel Papari, preşedintele Fundaţiei şi Universităţii „Andrei Şaguna“

21 Nov 2017 440

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. univ. dr. Sorin Rugină, rectorul Universităţii „Ovidius“ din Constanţa

21 Nov 2017 472

#scrieDobrogea Primele instituţii administrative în Dobrogea. Consiliul Judeţean şi Camera de Comerţ (galerie foto)

21 Nov 2017 835

ZIUA de Constanţa lansează Biblioteca Virtuală, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea

21 Nov 2017 1047

#sărbătoreșteDobrogea Punte peste timp, într-o călătorie simbolică. La pas prin Constanța anului... 1878, alături de ZIUA de Constanța (galerie foto)

21 Nov 2017 1168

#citeşteDobrogea „Noi ne socotim şi ne simţim români“

20 Nov 2017 448

ZIUA de Constanţa împlineşte astăzi 17 ani!

20 Nov 2017 715

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. Narciz Amza

20 Nov 2017 500

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. Sorina Plopeanu, director al Casei Corpului Didactic Constanţa

20 Nov 2017 627

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul dr. Mariana Păvăloiu, istoric, Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ - Mihail Kogălniceanu şi Dobrogea

20 Nov 2017 574

#scrieDobrogea Poveste de iubire multietnică, luminată de un far. Legenda Farului Genovez (galerie foto)

20 Nov 2017 2170

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul lui Daniel Learciu, vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța

19 Nov 2017 587

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul prefectului județului Constanța, Ioan Albu

19 Nov 2017 564

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul primarului municipiului Constanța, Decebal Făgădău

19 Nov 2017 927

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Dănuţ Albu, preşedinte al Ligii Militarilor Profesionişti

18 Nov 2017 990

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Marius Rohart, director al Muzeului Naţional al Marinei Române

18 Nov 2017 680

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Costin Scurtu, directorul Filialei Constanţa a Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I“

18 Nov 2017 660

#scrieDobrogea Primirea autorităţilor române cu entuziasm la Tulcea şi Constanţa, pe 14 şi 23 noiembrie 1878

18 Nov 2017 866

Ziua Dobrogei sărbătorită de elevii Școlii „Iuliu Valori“ din Nisipari. Invitații le-au împărtășit elevilor din experiența lor (galerie foto)

17 Nov 2017 523

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Arhiepiscopiei Tomisului - „Bunul Dumnezeu să binecuvânteze acest ţinut ce ne este tuturor casă!“

17 Nov 2017 921

#citeşteDobrogea Sistemul juridic al Dobrogei

17 Nov 2017 841

#sărbătoreşteDobrogea Cuvinte despre Dobrogea. Mesajul dr. Constantin Cheramidoglu - Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale

17 Nov 2017 585

#scrieDobrogea Mormântul cu o pictură din vremea lui Constantin cel Mare, una dintre comorile de mare preţ ale Constanţei (galerie foto)

17 Nov 2017 2087

#sărbătoreşteDobrogea Cum am aflat că sunt talpa Dobrogei. Mesajul scriitorului Vartan Arachelian

17 Nov 2017 776

#citeşteDobrogea La un click distanță de trecut. ZIUA de Constanța lansează fondul documentar on-line al dobrogenilor (document)

17 Nov 2017 1600

Dobrogea - File de istorie 14 noiembrie 2017 - Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2017 716

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul inginerului constănţean Dan-Eugen Şambra (galerie foto)

16 Nov 2017 597

#sărbătoreşteDobrogea Ion-Dănuţ Jugănaru, director general al CCINA Constanţa, despre prima cameră de comerţ a Dobrogei

16 Nov 2017 552

#citeşteDobrogea „Frumusețea întregei Dobrogi“

16 Nov 2017 772

#scrieDobrogea Rolul decisiv al Europei în trasarea noilor hotare româneşti între Dunăre şi Marea Neagră

16 Nov 2017 765

Școala Gimnazială nr. 30 ”Gheorghe Țițeica” din Constanța a sărbătorit Ziua Dobrogei printr-o horă dobrogeană (galerie foto)

15 Nov 2017 552

Sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, filiala Constanţa Ziua Dobrogei, marcată la Liceul Tehnologic Cogealac

15 Nov 2017 1305