Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea Geamia din Medgidia - o construcţie emblematică şi un simbol al oraşului (galerie foto)

„La ilaha illah lahu Muhammadum rasulul lah Nu există alt Dumnezeu decât Allah.
Muhammad este mesagerul lui Allah“
 
Autorităţile otomane au fost interesate să ofere supuşilor stabilitate şi locuri speciale destinate practicării cultului islamic. În fiecare localitate unde exista o importantă comunitate musulmană, au fost construite geamii. Acestea erau de dimensiuni mai mari sau mai mici, în funcţie de posibilităţile financiare ale localităţii, de importanţa acesteia şi de numărul de credincioşi. În oraşe, geamiile erau de dimensiuni mai mari, uneori impresionante, pe când în aşezările rurale, acestea erau de dimensiuni reduse. Minaretul, în schimb, era de dimensiuni semnificative, înalt de peste 20 de metri, pentru a fi observat de la distanţă. Exista interdicţia în Dobrogea otomană de a se construi edificii mai înalte decât geamiile.
 
Moscheile sau geamiile sunt lăcaşuri de cult spaţioase, înalte, cu ornamente simple la interior, cuprinzând patru tablouri pe care sunt scrise numele celor patru califi, discipoli ai lui Mahomed, şi tablouri reprezentând versete din Coran. Minaretul aflat la unul dintre colţurile geamiei este prevăzut cu o scară în spirală unde urcă muezinul şi cheamă credincioşii musulmani la rugăciune.
 
Întotdeauna ieşirea din acest minaret este îndreptată către Mecca. De cinci ori pe zi este urcată această scară de muezin, care cheamă credincioşii la rugăciune folosind strigătele: „Dumnezeu e mare, Dumnezeu e Dumnezeu, nu e decât un singur Dumnezeu, alergaţi la fapte bune, alergaţi la rugăciune; Dumnezeu e unul şi Mahomed Profetul Său“. La intrarea la rugăciune, credincioşii îşi spală mâinile şi faţa, având credinţa curăţării spirituale. Încălţămintea este lăsată în afara edificiului, aşezându-se cu picioarele încrucişate şi ascultând cu mare atenţie versetele citite de imam. Din când în când, încuviinţează spusele preotului cu cuvinte rostite în cor.
 
La Medgidia, femeile participă la slujbă separat de bărbaţi, fie în locuri separat amenajate, fie la slujbe distincte. Un bun musulman trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:
- să pomenească numele lui Allah şi al profetului Mahomed şi să creadă în aceştia, (este o credinţă monoteistă);
- să se roage de cinci ori pe zi, luând „abdest“, adică spălarea înaintea rugăciunii pe obraz, pe cap şi pe picioare;
- să se roage la momentul strigătului muezinului, acolo unde se află, prosternându-se la pământ;
- postul o lună pe an, cu prilejul Ramazanului;
- să ajute săracii sub forma „zêkeat“, ce reprezintă 1 - 40% din bunurile mobile;
- să meargă măcar o dată în viaţă la Mecca, în pelerinaj (haji), pentru a vizita locurile sfinte şi mormântul Profetului.
 
Statul român a acordat o atenţie deosebită întreţinerii unor geamii, precum cele de la Medgidia. Aceste lăcaşuri de cult islamic vor primi fonduri publice pentru întreţinere şi au fost împroprietărite cu câte zece hectare de pământ, în conformitate cu Legea Agrară publicată în Monitorul Oficial nr. 82/17 iulie 1921. Se obţineau fonduri necesare întreţinerii clădirilor şi pentru ajutorarea musulmanilor nevoiaşi.
 
Clericii musulmanii, caiumi, muezini, imami şi hatipi, erau sub directa subordonare a unui muftiu, care se subordona ministrului Cultelor. Prin Constituţia României din 1923, un reprezentant al comunităţii musulmane era membru de drept al Senatului. Prin Legea privind regimul general al cultelor, publicată în M.O. nr. 89/22 aprilie 1928, religia musulmană primea recunoaşterea oficială din partea autorităţilor române. Se dovedeşte o toleranţă din partea românilor faţă de comunităţile tătară şi turcă, inclusiv în Medgidia.
 
Alegerea muftiului era coordonată de un cadiu al Tribunalului musulman, asistat de doi secretari desemnaţi din rândul alegătorilor ce reprezentau comunităţile locale, din rândul hogilor locali. Alegătorii vor vota cu buletine de vot tipărite în limba turcă, aşa cum se întâmpla în 24 martie 1895. Rezultatul alegerii va fi consemnat într-un proces-verbal în limba turcă. În anul 1899, la 17 septembrie, se organizau din nou alegeri la moartea titularului. Birourile electorale din comunele urbane vor fi prezidate de hatipi asistaţi de doi hogi, iar din comunele rurale vor fi prezidate de hogi, asistaţi de doi secretari din rândul locuitorilor musulmani, cei mai notabili şi cu ştiinţă de carte turcească. Vor vota cetăţenii majori care vor alege un singur candidat de pe buletinul de vot. Primarul sau ajutorul acestuia va asigura ordinea necesară, trebuind să asiste personal la acest scrutin.
 
Prezenţa turcilor şi a tătarilor în număr mare, mai cu seamă după 1856, a impus construcţia unei geamii impunătoare şi încăpătoare pentru aceşti credincioşi. Autorităţile otomane se vor implica în realizarea acestui edificiu care dăinuie peste timp.
 
Construcţia a fost finalizată către sfârşitul anului 1859 şi la începutul anului 1860. Emblemele domului (kubbe), ale altarului (minber) şi ale minaretului, realizate din cupru, au fost confecţionate la Istanbul şi aduse la Medgidia, totalizând cheltuieli de 7.023 de kuruşi. Costurile moscheii au fost apreciate la 200.932 de kuruşi, depăşind prevederile iniţiale cu 71.900 de kuruşi.
 
Geamia din Medgidia era „cea mai frumoasă şi mai mare din Dobrogea“, având o şcoală mahomedană în subordine, existând alte şase geamii, cinci pe cheltuiala localnicilor, iar una pe cheltuiala statului român. A fost construită la iniţiativa guvernatorului tătar Sayd Mârza Paşa, pentru a deservi comunitatea musulmană formată din turci şi tătari. Cei din urmă fuseseră colonizaţi de sultanul Abdul Medgid şi proveneau din Crimeea. Astfel, aceştia aveau asigurate toate condiţiile pentru a nu părăsi oraşul şi a deveni elemente stabile şi fidele sultanului.
 
A fost construită din marmură şi piatră de calcar, fiind fasonată manual, iar elementele de mobilier erau confecţionate din lemn de cedru adus din Munţii Libanului. Minaretul, din colţul de nord-vest, construit din calcar, avea 25 de metri, fiind prevăzut cu scară interioară în spirală şi cu terasă circulară în partea superioară. Acoperişul este din olane păstrând specificul arhitecturii neoclasicului otoman. În prezent, sunt păstrate detaliile originale. Este cea mai veche clădire a oraşului, numită „Medgidye“.
                
În anul 1872, oraşul avea 15 moschei, 1.157 de case, trei biserici şi sinagogi. A. Ritter şi Helle von Samo ne informează că existau 3.705 locuitori, pe baza anuarelor provinciale otomane (salname). Numărul mare al acestor lăcaşuri de cult este explicat prin prezenţa unui număr însemnat de credincioşi musulmani.
 
Sultanul Abdul Hamid al II-lea a încercat să acorde drepturi lărgite credincioşilor din Balcani, iar în 1905, sultanul Mehmed al V-lea a lărgit aceste drepturi, cu condiţia ridicării unor lăcaşuri religioase pentru musulmani, inclusiv pentru cei din Dobrogea.
 
 
Mihrabul este o nişă într-unul dintre pereţii principali ai moscheii, în care se aşază imamul, pentru a conduce rugăciunea colectivă. Mihrabul simbolizează Qibla, direcţie spirituală a templului de la Mecca.
Iluminatul Geamiei „Abdul Medgid“, numită Mecidiye, în onoarea sultanului, se realiza cu două lumânări de mari dimensiuni aduse special din Orient. În prezent sunt obiecte decorative. Celelalte obiecte aflate în geamie semnifică flacăra, fiind primite în dar de către sultanul Abdul Medgid şi având inscripţionat cuvântul „ Allah“. Minaretul este construit din piatră, având înălţimea de 25 de metri, fiind prevăzut cu scară interioară. Acoperişul păstrează specificul arhitecturii neoclasice otomane. La intrarea în edificiu se găseşte un text în limba turco-osmană în care se evocă ctitorul şi emblema Imperiului Otoman (muhr). Interiorul păstrează detaliile originale, inclusiv plafonul din lemn de cedru, coloanele de lemn, balconul şi balustrada din lemn, minber-ul (locul de practică destinat elevilor de la Seminarul Musulman) şi mihrab-ul.
 
În anul 1993, geamia a intrat într-un proces de reparaţie capitală, fiind consolidaţi stâlpii de susţinere ai construcţiei. Anterior, în anii regimului comunist, se rezolvase evacuarea apelor pluviale printr-un sistem conectat la canalizare, care a oprit surparea terenului de lângă zidurile construcţiei. Prin acea intervenţie, s-a reuşit păstrarea acestui lăcaş de cult de o valoare inestimabilă.
 
În cadrul geamiei îşi exercită atribuţiile trei imami, doi din partea Muftiatului Cultului Musulman din România şi unul din partea Ministerului Cultelor din Turcia. Unul dintre imami este Ilmi Gemal.
 
Activitatea spirituală era coordonată de preoţi cărturari (ulema) şi se desfăşura în geamii, mănăstiri (tekke) şi şcoli atestate la Karasu încă din secolul al XVII-lea. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea existau în Dobrogea 196 de moschei, 12 seminarii religioase, 50 de şcoli primare şi tribunale religioase prezidate de cadii. În 1909 existau 300 de moschei şi două tribunale religioase. Îşi desfăşurau activitatea la nivelul judeţului 319 imami şi personal de cult. Muftiul era plătit de statul român cu sume cuprinse între 300 şi 2.500 de piaştri.
În anul 1921, hoge la Medgidia era Abduraman Reşid, ce avea vârsta de 56 de ani, asistând la momentul naşterii şi înfăţişându-l pe Hamdi Abi, viitor învăţător.
 
Geamia „Abdul Medgid“ mai este numită şi „Moscheea Mare“, fiind înscrisă în Lista monumentelor istorice din judeţul Constanţa cu Codul LMI CT-II-m-A-02904. La 18 noiembrie 2006, o delegaţie din partea Ministerului Justiţiei din Turcia, condusă de ministrul justiţiei, Cemil Cicek, a vizitat oraşul Medgidia. Vizita s-a încheiat cu participarea delegaţiei, la rugăciunea de prânz, la Geamia „Abdul Medgid“. În anul 2011, ministrul de Externe al Turciei, Ahmet Davutoglu, a făcut o scurtă vizită în România, în cursul căreia a vizitat Geamia „Abdul Medgid“. Aceasta reprezintă un simbol al islamismului în Dobrogea şi la Medgidia, fiind unul dintre punctele de atracţie pentru vizitatorii care trec prin „oraşul sultanului“.
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie;
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti;
Director adjunct Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia;
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa);
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea; 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management; 
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul MEN;
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul MEN (Istorie/Istoria minorităţii turce în România);
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia. 
 
Citeşte şi: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017

Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea „Numirile acestora nu se fac de către revizorul şcolar, ci de către mine“ (document)

#sărbătoreşteDobrogea Ioan N. Roman - „Le iubim pentru că sunt ale noastre şi pentru conştiinţa clară a drepturilor ce avem la stăpânirea lor“

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Editorial Ziua Recunoştinţei

23 Nov 2017 50

#citeşteDobrogea 1878. Decizia Consiliului Comunal Brăila privind alocarea bugetului festivităţilor trecerii armatei române în Dobrogea

23 Nov 2017 37

#scrieDobrogea Dobrogea în inima şi conştiinţa mea

23 Nov 2017 41

#sărbătoreşteDobrogea Ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell - Britain in Constanta

23 Nov 2017 41

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Gheorghe Hristodol - Institutul de Istorie „George Bariţiu“ al Academiei Române, Cluj-Napoca

23 Nov 2017 41

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. univ. dr. ing. Garabet Kümbetlian, membru titular al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România

23 Nov 2017 48

#sărbătoreşteDobrogea ZIUA de Constanţa invită autorităţile la o masă rotundă

23 Nov 2017 44

Punte peste timp Autorităţile locale, istorici şi profesori, alături de ZIUA de Constanţa, la pas prin oraşul încărcat de istorie (galerie foto)

23 Nov 2017 63

#citeşteDobrogea Dreptul istoric al României asupra Dobrogei

22 Nov 2017 316

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul dr. Sorin-Cristian Ailincăi - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ - Dobrogea prin ochii unui arheolog

22 Nov 2017 337

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Ion Drăniceanu, directorul Bibliotecii Judeţene „Panait Cerna“ Tulcea

22 Nov 2017 328

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Lucian Furdui, prefectul judeţului Tulcea

22 Nov 2017 369

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul primarului municipiului Tulcea, dr. ing. Constantin Hogea - Multiculturalitatea, principala trăsătură a Dobrogei

22 Nov 2017 375

#scrieDobrogea Monumentul Independenței de la Constanța, în lumina uitării? (galerie foto)

22 Nov 2017 619

#sărbătoreșteDobrogea Dobrogea - țara lui Dobrotici

22 Nov 2017 880

#sărbătoreşteDobrogea ZIUA de Constanța recunoaște valoarea. Zece personalități vor primi, post-mortem, „Meritul dobrogean“

22 Nov 2017 547

#citeşteDobrogea „Dobrogea are patru lumi deosebite“

21 Nov 2017 250

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. univ. dr. ing. Cornel Panait, rectorul Universităţii Maritime Constanţa

21 Nov 2017 502

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. univ. dr. Aurel Papari, preşedintele Fundaţiei şi Universităţii „Andrei Şaguna“

21 Nov 2017 436

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. univ. dr. Sorin Rugină, rectorul Universităţii „Ovidius“ din Constanţa

21 Nov 2017 466

#scrieDobrogea Primele instituţii administrative în Dobrogea. Consiliul Judeţean şi Camera de Comerţ (galerie foto)

21 Nov 2017 821

ZIUA de Constanţa lansează Biblioteca Virtuală, în cadrul proiectului jurnalistic #sărbătoreşteDobrogea

21 Nov 2017 1021

#sărbătoreșteDobrogea Punte peste timp, într-o călătorie simbolică. La pas prin Constanța anului... 1878, alături de ZIUA de Constanța (galerie foto)

21 Nov 2017 1157

#citeşteDobrogea „Noi ne socotim şi ne simţim români“

20 Nov 2017 445

ZIUA de Constanţa împlineşte astăzi 17 ani!

20 Nov 2017 710

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. Narciz Amza

20 Nov 2017 500

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. Sorina Plopeanu, director al Casei Corpului Didactic Constanţa

20 Nov 2017 624

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul dr. Mariana Păvăloiu, istoric, Academia Navală „Mircea cel Bătrân“ - Mihail Kogălniceanu şi Dobrogea

20 Nov 2017 571

#scrieDobrogea Poveste de iubire multietnică, luminată de un far. Legenda Farului Genovez (galerie foto)

20 Nov 2017 2164

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul lui Daniel Learciu, vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța

19 Nov 2017 586

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul prefectului județului Constanța, Ioan Albu

19 Nov 2017 563

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul primarului municipiului Constanța, Decebal Făgădău

19 Nov 2017 925

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Dănuţ Albu, preşedinte al Ligii Militarilor Profesionişti

18 Nov 2017 989

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Marius Rohart, director al Muzeului Naţional al Marinei Române

18 Nov 2017 679

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Costin Scurtu, directorul Filialei Constanţa a Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I“

18 Nov 2017 659

#scrieDobrogea Primirea autorităţilor române cu entuziasm la Tulcea şi Constanţa, pe 14 şi 23 noiembrie 1878

18 Nov 2017 864

Ziua Dobrogei sărbătorită de elevii Școlii „Iuliu Valori“ din Nisipari. Invitații le-au împărtășit elevilor din experiența lor (galerie foto)

17 Nov 2017 521

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Arhiepiscopiei Tomisului - „Bunul Dumnezeu să binecuvânteze acest ţinut ce ne este tuturor casă!“

17 Nov 2017 920

#citeşteDobrogea Sistemul juridic al Dobrogei

17 Nov 2017 841

#sărbătoreşteDobrogea Cuvinte despre Dobrogea. Mesajul dr. Constantin Cheramidoglu - Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale

17 Nov 2017 585

#scrieDobrogea Mormântul cu o pictură din vremea lui Constantin cel Mare, una dintre comorile de mare preţ ale Constanţei (galerie foto)

17 Nov 2017 2087

#sărbătoreşteDobrogea Cum am aflat că sunt talpa Dobrogei. Mesajul scriitorului Vartan Arachelian

17 Nov 2017 775

#citeşteDobrogea La un click distanță de trecut. ZIUA de Constanța lansează fondul documentar on-line al dobrogenilor (document)

17 Nov 2017 1598

Dobrogea - File de istorie 14 noiembrie 2017 - Ziua Dobrogei (galerie foto)

16 Nov 2017 715

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul inginerului constănţean Dan-Eugen Şambra (galerie foto)

16 Nov 2017 596

#sărbătoreşteDobrogea Ion-Dănuţ Jugănaru, director general al CCINA Constanţa, despre prima cameră de comerţ a Dobrogei

16 Nov 2017 550

#citeşteDobrogea „Frumusețea întregei Dobrogi“

16 Nov 2017 772

#scrieDobrogea Rolul decisiv al Europei în trasarea noilor hotare româneşti între Dunăre şi Marea Neagră

16 Nov 2017 764

Școala Gimnazială nr. 30 ”Gheorghe Țițeica” din Constanța a sărbătorit Ziua Dobrogei printr-o horă dobrogeană (galerie foto)

15 Nov 2017 552

Sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, filiala Constanţa Ziua Dobrogei, marcată la Liceul Tehnologic Cogealac

15 Nov 2017 1303