Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea În momentul revenirii la România, în Dobrogea exista deja o cale ferată

Data de 14 noiembrie 1878 este considerată ziua în care Dobrogea a revenit, oficial, în componenţa statului modern român. În momentul în care a ieşit de sub stăpânirea Imperiului Otoman, teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră beneficia deja de o cale ferată, construită de o firmă britanică, dar cu forţă de muncă locală. Inaugurată în ziua de 4 octombrie 1860, această cale ferată traversa Dobrogea de la Cernavodă la Constanţa. 
 
În anii 1828 - 1829 s-a desfăşurat conflictul militar între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, ca urmare a închiderii strâmtorilor Bosfor şi Dardanele de către Imperiul Otoman. În timpul războiului, nordul Dobrogei a fost ocupat de trupele ruseşti. La sfârşitul războiului, prin Tratatul de la Adrianopol, semnat în ziua de 14 septembrie 1829, strâmtorile Bosfor şi Dardanele deveneau deschise pentru toate vasele comerciale. După Pacea de la Adrianopol, Rusia a ocupat însă Delta Dunării, până la braţul Sf. Gheorghe, controlând astfel întreaga navigaţie la Gurile Dunării.
 
Ca urmare, Austria şi Turcia au iniţiat discuţii privind construirea unui canal navigabil pe valea Carasu. Capitaliştii vest-europeni căutau oportunităţi de afaceri, una dintre acestea fiind şi dezvoltarea infrastructurii Imperiului Otoman. Unul dintre oamenii de afaceri vest-europeni a obţinut chiar şi un firman (ordin emis de sultan) pentru construirea canalului între Dunăre şi Marea Neagră. Inginerii l-au convins însă că este mai uşor de construit o cale ferată, astfel că sultanul a emis un nou firman pentru concesiunea unei căi ferate şi refacerea portului de la Constanţa.
 
În anul 1853, contele George William Carlisle, om politic englez, a aprobat iniţiativa afaceristului John Trevor Barkley de a construi o cale ferată, combinată cu un canal, care să lege Cernavodă de Constanţa. În anul 1855, guvernul francez a trimis o misiune tehnică în Dobrogea, compusă din dr. Camille Allard şi ing. Jules Michel şi condusă de Leon Lalann, cu scopul de a realiza un drum care să lege Rasova de Constanţa. În acelaşi an, viceconsulul Angliei la Galaţi, Charles Cunninghan, a prezentat o situaţie Foreign-Office-ului, în care arată că investiţiile consorţiului anglo-franco-austriac, care urma să finanţeze construirea canalului, nu vor putea fi rambursate din veniturile obţinute din exploatare. Și tot în anul 1855 a fost finalizată şi construirea şoselei Rasova - Constanţa.
 
Între anii 1853 - 1856 s-a desfăşurat Războiul Crimeii, între Imperiul Rus şi o alianţă formată din: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei, Al Doilea Imperiu Francez, Sardinia şi Imperiul Otoman. Războiul a început prin ocuparea Moldovei şi Țării Româneşti de către Imperiul Rus, dar, prin Pacea de la Paris, din 1856, cu sprijinul Angliei şi Franţei, Principatele Române şi-au câştigat independenţa faţă de Rusia şi Turcia. După Războiul Crimeii, numărul navelor comerciale englezeşti a crescut foarte mult în Marea Neagră şi pe Dunăre. După cum am precizat deja, oamenii de afaceri vest-europeni căutau o soluţie mai bună pentru transportul mărfurilor.
 
În urma unei vizite în Dobrogea, efectuată în anul 1856, inginerii Lidell şi Gordon au întocmit un raport în care subliniau importanţa transportului de cereale pe linia Cernavodă - Constanţa: „Cernavodă este aproape de centrul întregului comerţ cu cereale de pe Dunăre, iar compania D.B.R.S. n.n. C.C., prin angajarea unor remorchere necostisitoare, poate fi sigură că va atrage spre Cernavodă şi Kustendje, cât vor putea face faţă, din traficul ce coboară acum pe Dunăre spre Sulina; acest rezultat pozitiv nu ar putea fi obţinut pe linia Rusciuk - Varna“, se arată în cartea The Danube and the Black Sea: memoir on their junction by a railway bettween Tchernavoda and a free port at Kustendjie, publicată la Londra, în anul 1857, de Thomas Forester, informaţie preluată de Constantin Cheramidoglu şi publicată în anul 2013, în volumul anual NOEMA, al Comitetului Român de Istoria şi Filozofia Știinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
 
Sub coordonarea lui Barkley, o companie englezească a obţinut, din partea Imperiului Otoman, în anul 1857, concesia construirii căii ferate Cernavodă - Constanţa. Participanţii la lucrările de construire a căii ferate, Henry C. Barkley şi Thomas, au publicat lucrări de utilitate documentară privind unele aspecte ale Dobrogei. Cu acest prilej, Barkley precizează că a fost primit la Cernavodă, în gazdă, într-una dintre cele 50 de case ale românilor care locuiesc în Cernavodă.
 
Construcţia căii ferate a fost începută, în anul 1857, de Societatea Danube and Black Sea Railway (DBSR) din Anglia, ai cărei acţionari erau legaţi de marele concern feroviar englez Midland Co. Lucrările au fost coordonate de inginerul John Trevor Barkley, asistat de fraţii săi: George, Robert şi Henry. Exceptând piatra şi traversele, aproape toate celelalte materiale folosite la lucrările de construcţie au fost aduse din Anglia, pe mare.
 
Construcţia a fost realizată folosindu-se mâna de lucru a populaţiei locale. Un bătrân din Rasova, care a lucrat pe valea Carasu, îşi amintea, în anul 1904, următoarele: „Am lucrat cu căruţele trase de boi şi am umplut cu pământ balta vreme de doi ani de zile; englezii ne-au plătit bine cu bani turceşti“. Mărturia sa a fost consemnată de Petre Covacef în lucrarea 150 de ani din evoluţia liniilor ferate din Dobrogea. 1860- 2010, publicată în anul 2010.
 
În ziua de 4 octombrie 1860, calea ferată Cernavodă - Constanţa a fost inaugurată în prezenţa a numeroase personalităţi: ing.-şef Ch. A. Hartley - Comisia Europeană a Dunării de la Sulina, vizirul Mahmud Bey - reprezentantul Înaltei Porţi şi guvernator al Rumeliei Orientale, Societatea prusacă din Portul Odessa, comandantul fregatei britanice Cocatrice, ministrul de Interne Grigore Filipescu, în fruntea unei delegaţii din partea Guvernului provizoriu al Principatelor Române.
 
După construirea căii ferate, în portul de la Marea Neagră urma să fie amenajate, de societatea engleză ABSR, mai multe construcţii, cu scopul de a-i mări funcţionalitatea economică. De asemenea, a început construirea şoselei Rasova-Kustendje şi a fost organizat un serviciu de diligenţe pe următoarele trasee: Cernavodă - Constanţa, Constanţa - Tulcea şi Silistra - Ostrov - Medgidia, se precizează în volumul Istoria Dobrogei, publicat de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu în anul 2008. Drumul Rasova - Constanţa a fost construit de o misiune franceză, dar forţa de muncă a fost în exclusivitate românească.
 
La Cernavodă, societatea engleză DBSR a amenajat un port fluvial cu magazii de piatră, prevăzute cu un sistem rudimentar de elevatoare, în care se depozitau cereale aduse cu şlepurile şi caicele. În port lucrau zilnic aproximativ 600 - 800 de muncitori. Din magazii, cerealele erau încărcate cu ajutorul unor vagonete în vagoane speciale şi erau trimise la Constanţa.
 
Calea ferată dintre Cernavodă şi Constanţa a fost prima construită în Imperiul Otoman. Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite - Moldova şi Țara Românească, a mers de două ori către Constantinopol pe calea ferată ce lega Dunărea de Marea Neagră: în anul 1860 şi în anul 1864.
 
Compania englezească DBSR a controlat toate operaţiunile derulate în portul Constanţa şi pe calea ferată până în ziua de 10 decembrie 1882, când România a răscumpărat de la DBSR linia de cale ferată şi 100 de vagoane de marfă. În anii care au urmat, statul român a refăcut linia pe o rută diferită, a dublat-o şi a construit câteva ramificaţii. La sfârşitul secolului al XIX-lea, cea mai importantă legătură a devenit cea care făcea conexiunea cu podul „Regele Carol I“, construit peste Dunăre, în perioada 1890 - 1895, de inginerul român Anghel Saligny.
 
Despre Sorin Marcel Colesniuc

Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, şeful Muzeului de Arheologie „Callatis“ din cadrul Complexului Cultural „Callatis“ Mangalia, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa şi a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în Ştiinţe Politice la SNSPA Bucureşti, specializarea Securitate şi Diplomaţie.
 
Citeşte şi: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea Ion Simionescu - „Pământul dobrogean este o adevărată corabie a lui Noe“

#citeşteDobrogea „Carnavalul şi săracii“ (document)


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Dobrogea sau România Trans-Danubiană (document)

23 Oct 2017 297

#sărbătoreşteDobrogea „Dobrogea“

23 Oct 2017 320

#scrieDobrogea Școala românească din Dobrogea şi slujitorii ei devotaţi (galerie foto)

23 Oct 2017 464

#sărbătoreşteDobrogea Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, „Omagiu constănţenilor şi tulcenilor“

20 Oct 2017 1749

#citeşteDobrogea Norocoasa venire a românilor la Tulcea (document)

20 Oct 2017 669

#scrieDobrogea Viaţa şi activitatea primului preot ortodox român din Constanţa după Războiul de Independenţă (galerie foto)

20 Oct 2017 1727

#sărbătoreşteDobrogea Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române - „Dobrogea Medievală - Via Gentium“

19 Oct 2017 1228

#citeşteDobrogea „Înfiinţarea şcolii normale va putea aduce mult folos culturii în genere“ (document)

19 Oct 2017 440

#scrieDobrogea Flotila Română în ofensiva strategică pentru Dobrogea (galerie foto)

19 Oct 2017 573

#sărbătoreşteDobrogea Geo Bogza, „Dobrogea! Dobrogea!“

18 Oct 2017 782

#scrieDobrogea Panairul de la Medgidia sau sărbătoarea Sfântului Dumitru (galerie foto)

18 Oct 2017 2162

#citeşteDobrogea Ion Bănescu, „Românul s-a înfipt adânc în Dobrogea. Aici e patria lui“ (document)

18 Oct 2017 372

#sărbătoreşteDobrogea Constantin N. Sarry, „Dobrogea şi dobrogenii“

17 Oct 2017 721

#citeşteDobrogea „Cestiunea Dobrogei“ (document)

17 Oct 2017 411

#scrieDobrogea Povestea Regimentului 34

17 Oct 2017 2550

Din dragoste pentru Dobrogea Intelectuali de diverse etnii se alătură demersului ZIUA de Constanţa, pentru a nemuri memoria Dobrogei (galerie foto)

16 Oct 2017 1241

#scrieDobrogea Fraţii preoţi Gheorghe şi Nicolae Răşcanu, protopopi în Dobrogea după Războiul de Independenţă (galerie foto)

16 Oct 2017 1964

#sărbătoreşteDobrogea Dimitrie Onciul, „Date istorice asupra Dobrogei“

16 Oct 2017 868

#citeşteDobrogea „În chestia luărei iniţiativei serbării zilei de 14 noiembrie“ (document)

16 Oct 2017 453

#sărbătoreşteDobrogea Ion Simionescu - „Pământul dobrogean este o adevărată corabie a lui Noe“

13 Oct 2017 1334

#citeşteDobrogea „Carnavalul şi săracii“ (document)

13 Oct 2017 681

#citeşteDobrogea „Presa din Ţara Românească în general şi presa din Dobrogea“ (document)

12 Oct 2017 515

#scrieDobrogea Primele publicații locale - „Steaua Dobrogei“ și „Triunghiul“

12 Oct 2017 590

#sărbătoreşteDobrogea Pericle Martinescu, „De la Dobrogea arhaică, la Dobrogea modernă“

11 Oct 2017 925

#scrieDobrogea Ce am lăsat în grija secolelor XIX-XX. Mic glosar de cuvinte și expresii ale vremii din lumea avocaților și nu numai (galerie foto)

11 Oct 2017 937

#citeşteDobrogea „Muzeul Prefecturei Județului Constanța“ (document)

11 Oct 2017 562

#sărbătoreşteDobrogea Vasile Pârvan, „Dobrogea“

10 Oct 2017 1577

#scrieDobrogea Slujitori şi creatori ai învăţământului românesc în Dobrogea revenită la Ţară (II)

10 Oct 2017 900

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ (document)

10 Oct 2017 727

Manifestările au fost anulate după ce proiectul de 100.000 de lei nu şi-a găsit muşterii! Autorităţile locale nu vor marca Ziua Dobrogei

10 Oct 2017 1345

#sărbătoreşteDobrogea „Sunt puţine părţi din lume care să întreacă în vechime Dobrogea noastră iubită“

09 Oct 2017 2705

#scrieDobrogea Slujitori şi creatori ai învăţământului românesc în Dobrogea revenită la Ţară (I) - galerie foto

09 Oct 2017 1937

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ (document)

09 Oct 2017 606

#scrieDobrogea Contribuția școlii la renașterea Dobrogei și la făurirea statului național unitar (1878-1918) - galerie foto

06 Oct 2017 1612

#sărbătoreşteDobrogea Ioan N. Roman, „Dobrogea“

06 Oct 2017 826

#citeşteDobrogea „Trei decenii de dobrogenism“

06 Oct 2017 1517

#scrieDobrogea Călători străini despre Dobrogea şi despre necesitatea construirii unui canal de la Cernavodă la Constanţa (galerie foto)

05 Oct 2017 1323

#sărbătoreşteDobrogea Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, „Locul şi rolul Dobrogei“

05 Oct 2017 699

#citeşteDobrogea 1878 noiembrie 13, Bucureşti. Decretul nr. 2533/1878 referitor la regulamentul de împărţire şi organizare administrativă a Dobrogei

05 Oct 2017 1414

#sărbătoreşteDobrogea Acad. Florin Constantiniu, „Dobrogea, pământ de sinteză istorică“

04 Oct 2017 1715

#citeşteDobrogea Mihai Eminescu, „Anexarea Dobrogei“ (document)

04 Oct 2017 1372

#scrieDobrogea Bilet dus-întors din veacul al XIX-lea până în secolul XXI (document)

04 Oct 2017 2055

#citeşteDobrogea „Consideraţiuni asupra Dobrogei“ (document)

03 Oct 2017 647

#sărbătoreşteDobrogea Acad. Dan Berindei, „Gânduri despre Dobrogea“

03 Oct 2017 1534

#scrieDobrogea Constanţa - vocile istoriei (galerie foto)

03 Oct 2017 1339

Adevărul.ro Copilăria neştiută a Elenei Lupescu, amanta lui Carol al II-lea. Tatăl ei era farmacistul evreu Grünberg, care a avut o spiţerie la Sulina

02 Oct 2017 980

#sărbătoreşteDobrogea Constantin Brătescu, „Dobrogea“

02 Oct 2017 1205

#citeşteDobrogea „Dobrogia, devenită din nou parte din corpul României“ (document)

02 Oct 2017 1349

#scrieDobrogea La drum prin trecutul românesc al Dobrogei (galerie foto)

02 Oct 2017 2030

adevarul.ro Istoria reconstruirii monumentului Tropaeum Traiani, „uitat“ câteva decenii în Bucureşti

01 Oct 2017 876