Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea În momentul revenirii la România, în Dobrogea exista deja o cale ferată

Data de 14 noiembrie 1878 este considerată ziua în care Dobrogea a revenit, oficial, în componenţa statului modern român. În momentul în care a ieşit de sub stăpânirea Imperiului Otoman, teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră beneficia deja de o cale ferată, construită de o firmă britanică, dar cu forţă de muncă locală. Inaugurată în ziua de 4 octombrie 1860, această cale ferată traversa Dobrogea de la Cernavodă la Constanţa. 
 
În anii 1828 - 1829 s-a desfăşurat conflictul militar între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, ca urmare a închiderii strâmtorilor Bosfor şi Dardanele de către Imperiul Otoman. În timpul războiului, nordul Dobrogei a fost ocupat de trupele ruseşti. La sfârşitul războiului, prin Tratatul de la Adrianopol, semnat în ziua de 14 septembrie 1829, strâmtorile Bosfor şi Dardanele deveneau deschise pentru toate vasele comerciale. După Pacea de la Adrianopol, Rusia a ocupat însă Delta Dunării, până la braţul Sf. Gheorghe, controlând astfel întreaga navigaţie la Gurile Dunării.
 
Ca urmare, Austria şi Turcia au iniţiat discuţii privind construirea unui canal navigabil pe valea Carasu. Capitaliştii vest-europeni căutau oportunităţi de afaceri, una dintre acestea fiind şi dezvoltarea infrastructurii Imperiului Otoman. Unul dintre oamenii de afaceri vest-europeni a obţinut chiar şi un firman (ordin emis de sultan) pentru construirea canalului între Dunăre şi Marea Neagră. Inginerii l-au convins însă că este mai uşor de construit o cale ferată, astfel că sultanul a emis un nou firman pentru concesiunea unei căi ferate şi refacerea portului de la Constanţa.
 
În anul 1853, contele George William Carlisle, om politic englez, a aprobat iniţiativa afaceristului John Trevor Barkley de a construi o cale ferată, combinată cu un canal, care să lege Cernavodă de Constanţa. În anul 1855, guvernul francez a trimis o misiune tehnică în Dobrogea, compusă din dr. Camille Allard şi ing. Jules Michel şi condusă de Leon Lalann, cu scopul de a realiza un drum care să lege Rasova de Constanţa. În acelaşi an, viceconsulul Angliei la Galaţi, Charles Cunninghan, a prezentat o situaţie Foreign-Office-ului, în care arată că investiţiile consorţiului anglo-franco-austriac, care urma să finanţeze construirea canalului, nu vor putea fi rambursate din veniturile obţinute din exploatare. Și tot în anul 1855 a fost finalizată şi construirea şoselei Rasova - Constanţa.
 
Între anii 1853 - 1856 s-a desfăşurat Războiul Crimeii, între Imperiul Rus şi o alianţă formată din: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei, Al Doilea Imperiu Francez, Sardinia şi Imperiul Otoman. Războiul a început prin ocuparea Moldovei şi Țării Româneşti de către Imperiul Rus, dar, prin Pacea de la Paris, din 1856, cu sprijinul Angliei şi Franţei, Principatele Române şi-au câştigat independenţa faţă de Rusia şi Turcia. După Războiul Crimeii, numărul navelor comerciale englezeşti a crescut foarte mult în Marea Neagră şi pe Dunăre. După cum am precizat deja, oamenii de afaceri vest-europeni căutau o soluţie mai bună pentru transportul mărfurilor.
 
În urma unei vizite în Dobrogea, efectuată în anul 1856, inginerii Lidell şi Gordon au întocmit un raport în care subliniau importanţa transportului de cereale pe linia Cernavodă - Constanţa: „Cernavodă este aproape de centrul întregului comerţ cu cereale de pe Dunăre, iar compania D.B.R.S. n.n. C.C., prin angajarea unor remorchere necostisitoare, poate fi sigură că va atrage spre Cernavodă şi Kustendje, cât vor putea face faţă, din traficul ce coboară acum pe Dunăre spre Sulina; acest rezultat pozitiv nu ar putea fi obţinut pe linia Rusciuk - Varna“, se arată în cartea The Danube and the Black Sea: memoir on their junction by a railway bettween Tchernavoda and a free port at Kustendjie, publicată la Londra, în anul 1857, de Thomas Forester, informaţie preluată de Constantin Cheramidoglu şi publicată în anul 2013, în volumul anual NOEMA, al Comitetului Român de Istoria şi Filozofia Știinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
 
Sub coordonarea lui Barkley, o companie englezească a obţinut, din partea Imperiului Otoman, în anul 1857, concesia construirii căii ferate Cernavodă - Constanţa. Participanţii la lucrările de construire a căii ferate, Henry C. Barkley şi Thomas, au publicat lucrări de utilitate documentară privind unele aspecte ale Dobrogei. Cu acest prilej, Barkley precizează că a fost primit la Cernavodă, în gazdă, într-una dintre cele 50 de case ale românilor care locuiesc în Cernavodă.
 
Construcţia căii ferate a fost începută, în anul 1857, de Societatea Danube and Black Sea Railway (DBSR) din Anglia, ai cărei acţionari erau legaţi de marele concern feroviar englez Midland Co. Lucrările au fost coordonate de inginerul John Trevor Barkley, asistat de fraţii săi: George, Robert şi Henry. Exceptând piatra şi traversele, aproape toate celelalte materiale folosite la lucrările de construcţie au fost aduse din Anglia, pe mare.
 
Construcţia a fost realizată folosindu-se mâna de lucru a populaţiei locale. Un bătrân din Rasova, care a lucrat pe valea Carasu, îşi amintea, în anul 1904, următoarele: „Am lucrat cu căruţele trase de boi şi am umplut cu pământ balta vreme de doi ani de zile; englezii ne-au plătit bine cu bani turceşti“. Mărturia sa a fost consemnată de Petre Covacef în lucrarea 150 de ani din evoluţia liniilor ferate din Dobrogea. 1860- 2010, publicată în anul 2010.
 
În ziua de 4 octombrie 1860, calea ferată Cernavodă - Constanţa a fost inaugurată în prezenţa a numeroase personalităţi: ing.-şef Ch. A. Hartley - Comisia Europeană a Dunării de la Sulina, vizirul Mahmud Bey - reprezentantul Înaltei Porţi şi guvernator al Rumeliei Orientale, Societatea prusacă din Portul Odessa, comandantul fregatei britanice Cocatrice, ministrul de Interne Grigore Filipescu, în fruntea unei delegaţii din partea Guvernului provizoriu al Principatelor Române.
 
După construirea căii ferate, în portul de la Marea Neagră urma să fie amenajate, de societatea engleză ABSR, mai multe construcţii, cu scopul de a-i mări funcţionalitatea economică. De asemenea, a început construirea şoselei Rasova-Kustendje şi a fost organizat un serviciu de diligenţe pe următoarele trasee: Cernavodă - Constanţa, Constanţa - Tulcea şi Silistra - Ostrov - Medgidia, se precizează în volumul Istoria Dobrogei, publicat de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu în anul 2008. Drumul Rasova - Constanţa a fost construit de o misiune franceză, dar forţa de muncă a fost în exclusivitate românească.
 
La Cernavodă, societatea engleză DBSR a amenajat un port fluvial cu magazii de piatră, prevăzute cu un sistem rudimentar de elevatoare, în care se depozitau cereale aduse cu şlepurile şi caicele. În port lucrau zilnic aproximativ 600 - 800 de muncitori. Din magazii, cerealele erau încărcate cu ajutorul unor vagonete în vagoane speciale şi erau trimise la Constanţa.
 
Calea ferată dintre Cernavodă şi Constanţa a fost prima construită în Imperiul Otoman. Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite - Moldova şi Țara Românească, a mers de două ori către Constantinopol pe calea ferată ce lega Dunărea de Marea Neagră: în anul 1860 şi în anul 1864.
 
Compania englezească DBSR a controlat toate operaţiunile derulate în portul Constanţa şi pe calea ferată până în ziua de 10 decembrie 1882, când România a răscumpărat de la DBSR linia de cale ferată şi 100 de vagoane de marfă. În anii care au urmat, statul român a refăcut linia pe o rută diferită, a dublat-o şi a construit câteva ramificaţii. La sfârşitul secolului al XIX-lea, cea mai importantă legătură a devenit cea care făcea conexiunea cu podul „Regele Carol I“, construit peste Dunăre, în perioada 1890 - 1895, de inginerul român Anghel Saligny.
 
Despre Sorin Marcel Colesniuc

Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, şeful Muzeului de Arheologie „Callatis“ din cadrul Complexului Cultural „Callatis“ Mangalia, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa şi a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în Ştiinţe Politice la SNSPA Bucureşti, specializarea Securitate şi Diplomaţie.
 
Citeşte şi: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea Ion Simionescu - „Pământul dobrogean este o adevărată corabie a lui Noe“

#citeşteDobrogea „Carnavalul şi săracii“ (document)


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea marelui compozitor dobrogean Dragoş Alexandrescu

16 Jan 2018 313

#citeșteDobrogea Cândva, apicultura dobrogeană părea un nesecat izvor de avuție. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Jan 2018 316

#citeşteDobrogea Evoluţia agriculturii dobrogene. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

15 Jan 2018 373

#citeșteDobrogea „E incredibil cât de fascinați sunt oamenii de reconstituirile istorice!“ Se reclădesc patriotismul și familia (galerie foto)

13 Jan 2018 368

#citeşteDobrogea Originea munţilor Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Jan 2018 632

#citeşteDobrogea „Naţiunea care a avut Mare şi a neglijat-o s-a condamnat singură la moarte, la sinucidere“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Jan 2018 849

#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea sculptorului dobrogean Boris Caragea

11 Jan 2018 328

#citeşteDobrogea Trista istorie a marinei comerciale - de la zeci de pasagere româneşti, la niciun vapor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

11 Jan 2018 5015

#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea pionierului informaticii Grigore C. Moisil. Recunoaşterea internaţională a unui geniu dobrogean

10 Jan 2018 556

#citeşteDobrogea Flota de altădată a marinei militare. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

10 Jan 2018 2592

#citeşteDobrogea 76 de ani de la naşterea scriitorului dobrogean Olimpiu Vladimirov

09 Jan 2018 421

#citeşteDobrogea „Dobrogea nu poate exista fără marină!“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Jan 2018 3540

#citeșteDobrogea Civilizația care ar fi putut înflori la gura marelui fluviu Dunărea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

08 Jan 2018 609

#citeşteDobrogea 118 ani de la nașterea constănțeanului Nicolae Sever Cărpinișan, primul român licențiat în jurnalism

07 Jan 2018 279

#citeşteDobrogea Rolul societăților pe acțiuni în dezvoltarea Dobrogei. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

07 Jan 2018 321

#citeşteDobrogea Mari compozitori dobrogeni. 129 de ani de la nașterea lui Ioan D. Chirescu

06 Jan 2018 447

#citeşteDobrogea Căile ferate de altădată... cu ele am rămas! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Jan 2018 4824

#citeşteDobrogea „Constituția Dobrogei”. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

04 Jan 2018 559

#citeşteDobrogea Cum și-au împlinit datoria capii administrațiilor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

03 Jan 2018 517

#citeşteDobrogea Panteonul arheologiei dobrogene. 106 ani de la nașterea lui Emil Condurachi

03 Jan 2018 522

#citeşteDobrogea Cu nostalgie, despre industria dobrogeană. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

02 Jan 2018 4282

#citeșteDobrogea Descrieri de călătorii în Dobrogea. O audiență la pașa din Babadag în prima zi din anul 1706

01 Jan 2018 836

#citeșteDobrogea Stăpânirea bizantină a ținutului dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

01 Jan 2018 821

#citeşteDobrogea Om bogat, om sărac în Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

31 Dec 2017 1039

#citeșteDobrogea „O descriere necunoscută a Dobrogei”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

31 Dec 2017 699

#citeșteDobrogea 174 de ani de la nașterea reginei-poetă Carmen Sylva, cea îndrăgostită de mare

30 Dec 2017 777

#citeșteDobrogea Cum s-au vândut primele terenuri în Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

30 Dec 2017 793

#citeșteDobrogea 118 ani de la nașterea „patriarhului arheologiei dobrogene”, Radu Vulpe

29 Dec 2017 511

#scrieDobrogea Farul Constanța - călăuza navigatorilor sau când lumina învinge întunericul (galerie foto)

29 Dec 2017 1803

#citeșteDobrogea Elementul bulgăresc dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

29 Dec 2017 3686

#citeșteDobrogea Destin de artist plastic dobrogean. Patru decenii de la dispariția celui supranumit „fenomenul Ciucurencu”

28 Dec 2017 724

#citeșteDobrogea Bulgarii, a doua minoritate a Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

28 Dec 2017 762

#citeșteDobrogea Când Dobrogea fu transformată-n cimitir. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

27 Dec 2017 855

#citeșteDobrogea Colonizarea musulmană a Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

26 Dec 2017 4071

#citeșteDobrogea „Schimbarea la față” a Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

25 Dec 2017 1886

#citeșteDobrogea Cele trei drumuri care au influențat mozaicul etnografic dobrogean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

24 Dec 2017 735

#citeșteDobrogea 86 de ani de la nașterea marelui fizician dobrogean Geavit Musa

23 Dec 2017 1549

#citeșteDobrogea „O adevărată corabie a lui Noe este pământul dobrogean.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

23 Dec 2017 614

#citeşteDobrogea „Dobrogea e prispa României înspre largul lumii“. 108 ani de la trecerea în nefiinţă a primarului de geniu Ion Bănescu

22 Dec 2017 490

#citeşteDobrogea Sciţia mică, o simplă iluzie a marinarilor greci. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

22 Dec 2017 692

#citeşteDobrogea Câştigarea Dobrogei, o despăgubire preţioasă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

21 Dec 2017 4214

#citeşteDobrogea Dionisie M. Pippidi, 112 ani de la naştere. O viaţă petrecută pe şantierele arheologice ale Dobrogei

20 Dec 2017 519

#citeşteDobrogea Colonizarea romană în Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Dec 2017 728

#citeşteDobrogea Rectorul onorific al Universităţii „Ovidius“, Adrian Bavaru, opt decenii de viaţă

19 Dec 2017 935

#citeşteDobrogea Viața dobrogenilor în imagini de colecție. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

19 Dec 2017 935

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul Dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru istoricul Adrian Rădulescu

18 Dec 2017 880

#citeşteDobrogea Uraganul care a bântuit Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

18 Dec 2017 1368

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul Dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru poetul Olimpiu Vladimirov

17 Dec 2017 483

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru creatorul de muzee Gavrilă Simion

16 Dec 2017 1155

#citeşteDobrogea Ţara Dobrogei şi pământul binecuvântat dintre ape. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

16 Dec 2017 3268