Ziua Dobrogei

#scrieDobrogea La drum prin trecutul românesc al Dobrogei (galerie foto)

Multe războaie s-au dus pe teritoriul bătrânei Europe. Şi totdeauna s-au înfruntat marile puteri, antrenând în jocul lor ţări paşnice, dar mici. Provocând distrugeri, pierderi de vieţi omeneşti, reîmpărţirea unor teritorii.
 
Războiul din 1877-1878 a avut pentru România o miză uriaşă: suveranitatea tânărului stat configurat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi înscrierea lui în familia naţiunilor europene. Independenţa României era pe cât de necesară, pe atât de inevitabilă. În plus, România avea în vedere şi obţinerea titlului de regat. Extraordinara diplomaţie românească, dar mai ales jertfa de sânge a ţăranilor noştri plecaţi în opinci să lupte pentru ţară au dat roade.
 
Ca o premieră europeană, pe frontul luptelor de la Plevna şi Smârdan s-au aflat şi 30 de corespondenţi de presă din Franţa, Anglia, Germania, Italia, Suedia, Elveţia şi Statele Unite ale Americii. Nume importante în publicistica vremii: marchizul del Valle de Toje, plecat de la Madrid cu raniţa în spate şi care reuşeşte, după un lung periplu pe linia frontului, să cunoască şi să preţuiască pe soldaţii români, iar cititorii săi de-acasă, afirmă Nicolae Iorga, să se intereseze pentru prima dată de îndepărtatul lor frate latin din Carpaţi. Francezul Belessort, diplomat de carieră, dar şi corespondent pentru trei importante publicaţii ale Franţei, descrie nu numai armatele beligerante, ci şi peisajele de la Vidin, Călăraşi, face portretul ducelui Nicolae, trage cu urechea la ce vorbesc demoazelele la şosea, ştie pe toţi călătorii de la oteluri rău-platnici etc., etc.
 
Blowitz are şansa să-i ia un interviu regelui Carol şi să afle de la acesta ce reprezintă pentru România primirea Dobrogei: „În principiu nu pot admite această teorie a schimburilor când e vorba de teritorii şi naţionalităţi. Nu dai numai pământuri, ci suflete pe care credeai că le-ai câştigat şi le cedezi. Noi am căpătat Kiustenge: însă trebuie să cheltuim douăzeci de milioane şi să întrebuinţăm cinci ani pentru ca să iasă roade din aceasta - avem nevoie de zece ani de pace ca să ajungem la acest ţel. Cum vezi, acest dar nu este fără preocupaţii“ (Iorga, Nicolae, „Istoria românilor prin călători“, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981, pag. 675).
 
Alături de ziariştii străini s-au aflat publiciştii români. În acest război la baionetă şi în opinci s-au specializat în corespondenţă de război primii jurnalişti români. Iar Carol Popp de Satmary a urmat armata pe front în calitate de fotoreporter. Să nu uităm că, la 1854, Satmary realizase primul reportaj fotografic de război din lume (Războiul Crimeii), prin procedeul cu colodiu umed, într-un „laborator“ instalat într-o trăsură. Alţi ziarişti, aflaţi acasă, în redacţiile lor, au vegheat să menţină flacăra vie a patriotismului.
 
Mihail Eminescu, redactor la „Timpul“, scria, la 8 octombrie 1878: „Mâine, duminică, e ziua hotărâtă pentru intrarea triumfală a trupelor noastre în Bucureşti. Într-adevăr, dacă este vreun organ al naţiunii, care-n aceste vremuri triste, când totul este ameninţat, să prezinte o privelişte mai mândră şi mai întăritoare de suflet, e organul puterii fizice a poporului românesc, este ostaşul…“ Alături de el Slavici, Maiorescu, Caragiale, Odobescu, Macedonski, C.A. Rosetti, Aricescu, o pleiadă de adevăraţi profesionişti ai genului, deopotrivă buni români.
 
Tratatul de la Berlin fusese semnat la 1 iulie 1878 şi prin el se recunoşteau independenţa deplină a statului şi unirea Dobrogei şi a Deltei Dunării, străvechi teritorii getice şi romane, cu România. Au fost din nou încorporate Rusiei trei judeţe din Basarabia. Urmare a Tratatului de la Berlin, articolul 7 din Constituţia de la 1866 este modificat pentru ca şi necreştinii să poată primi cetăţenia.

Să pornim deci la drum în trecutul românesc al Dobrogei având călăuză ziarele şi arhiva vremii! 

La 6/18 iulie 1878, „Românul“ informa marele public: „Unul dintre cele mai importante puncte ale verdictului pe care Congresul l-a discutat în legătură cu România se referă la problema Dobrogei. /.../ Dobrogea doar este de origine un teritoriu românesc şi nu a aparţinut niciodată Bulgariei. Din punct de vedere etnografic, ea aparţine României deoarece populaţia românească întrece prin importanţa ei, fiind numeric superioară celorlalte. Din 1370 şi până în 1406 Dobrogea a aparţinut împreună cu Silistria de voievodatul lui Mircea cel Mare. Turcii au cucerit-o de la români“ („Dobrogea în arhivele româneşti“, 1597-1989,coordonator Virgil Coman, Editura Etnologică, Bucureşti, 2013, p. 75).
 
Interesul special pe care Grigore Cobălcescu îl manifestase cu privire la Constanţa se materializează, într-o primă etapă, în articolul cu titlul „Consideraţii asupra Dobrogei“, publicat în numărul din august 1878 al revistei „Steaua Română“. Grigore Cobălcescu era la acel timp o personalitate marcantă - geolog şi paleontolog, întemeietorul şcolii româneşti de geologie. În articolul menţionat, arată necesitatea realizării unor construcţii care să pună în valoare bogăţiile Dobrogei. A sesizat necesitatea construirii unui mare port la Constanţa şi a indicat modul de proiectare a digurilor portuare. A lansat ideea construirii unui pod peste Dunăre şi - demn de menţionat - proiectul realizat mult mai târziu de inginerul Anghel Saligny a fost localizat chiar în zona propusă de Grigore Cobălcescu („Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii. Dicţionar.“ Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982).
 
Cum arăta Constanţa anului 1878? Lt.-col. Murgescu, însărcinat să viziteze, la 2 august, porturile Dobrogei, scrie în Raportul prezentat Senatului: „Portul Kustenge nu este decât un mic port pentru o încărcare limitată şi trebuie ca bastimentele să vină la epoce fixe ca să poată avea loc în port şi să încarce. Cu toată micşorimea portului, exportul se face iarna pe o scară întinsă, fiind facilitat de instalaţii foarte practice ale Companiei drumului de fer şi neputând intra la bastimente în Dunăre […]. Clădiri ale statului sunt: conacul şi şase ochiuri magazii de piatră, care s-ar putea transforma în cazarmă. La Kustenge trebuie să avem un staţionar şi un căpitan de port militar, cu un ajutor şi un scriitor“ (Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, fond 948 RS, secţia II Informaţii, dosar 2/1882, 168-170.)
  
Intrarea trupelor române în Dobrogea este programată a se face prin Brăila, pe Dunăre până la Tulcea. La 18 octombrie 1878, Primăria Brăila era preocupată de confecţionarea a două arcuri de triumf, „pe spezele sale“, iar strada pe care va trece armata spre port să se numească Calea Dobrogei („Dobrogea în arhivele româneşti“, 1597-1989, coordonator Virgil Coman, Editura Etnologică, Bucureşti, 2013, p. 83).
 
La 11 octombrie 1878, cotidianul „Pressa“ anunţa destul de solemn: „În urma voturilor Camerelor, armata va ocupa Dobrogea, devenită din nou parte din corpul României“.
 
La 3 noiembrie, o corespondenţă particulară a aceleiaşi publicaţii, direct din Tulcea: „Românii se întreg cu şaga. Atâta întârziere este de nepriceput, mai cu seamă că toate interesele suferă. Ce să fie oare? Prin jurnalele oficioase nu găsim nimic, nu se vorbeşte de această stranie tărăgănare a ocupării. Populaţia de aici e cuprinsă ca de friguri, şi-ar fi în stare să puie mînă de la mînă şi să transporte trupele române până aici, numai să se decidă odată să intre. Timpul s-a înseninat din nou, şi s-a încălzit, se pare că şi cerul aşteaptă ca înainte de a se acoperi de norii zăpezii să vadă defilarea legiunilor române pe drumul ce duce la mare, care de astăzi va trebui să fie o ţintă constantă a stabilirii noastre. Lumea speculantă este în mare mişcare aici, fiecare vroind să întreprindă câteva cu norocoasa venire a românilor în această localitate. Astfel se proiectează aşezarea unei imprimerii române, deschiderea unui stabiliment de locantă şi cazin, deschiderea unei magazii moderne de tot felul de papetărie pentru necesitatea particularilor şi a autorităţilor. De altminterea populaţia este veselă şi liniştea şi ordinea domneşte pretutindenea…“.
 
Acelaşi destoinic corespondent particular pentru „Pressa“ transmitea din Tulcea, ziua următoare: „Se răspândise miercuri vestea prin oraş că soseşte vaporul român «România» cu comisiunea însărcinată de a primi în posesiune Dobrogea. Toată lumea alergase la port de pe la orele 1 post meridiane. Poliţia cu primarul luase imediat măsuri de a se aşterne moloz la port pentru astuparea gropilor şi a glodului. Un covor se adusese pe podul debarcaderului. Fiecare pânză, fiecare catarg era observat în depărtare pe Dunăre de mulţimea ce se adunase la port, aşteptând cu nerăbdare sosirea comisiei române. Patru ceasuri lungi trecură când veni ştirea de la administraţie că comisiunea nu mai soseşte în acea zi dar a doua zi joi va fi. Lumea se împrăştie mâhnită şi fiecare se gândea cum va trece noaptea mai iute pentru a sosi ziua de joi. Ieri, însă aceeaşi zadarnică pregătire (…)“.
 
Abia la 13 noiembrie Carol l semnează Decretul nr. 2533/1878 referitor la regulamentul de împărţire şi organizare administrativă a Dobrogei. Aşa că marţi, 14 noiembrie, sosiră la Brăila, mai întâi, regele Carol, însoţit de dr. Carol Davila, inspector-şef, de colonelul Fălcoianu, din corpul de stat major, locotenent Filitis, de prefecţii capitalei şi ai districtului Ilfov. Aici, la Brăila, regele a dat acea proclamaţie bine-cunoscută: „Ostaşi, Marile puteri Europene prin Tratatul din Berlin, au unit România cu Dobrogea, posesiunea vechilor noştri domni. Astăzi, voi puneţi piciorul pe acest pământ care revine ţării române. Voi nu intraţi în Dobrogea ca cuceritori, ci intraţi ca amici, ca fraţi ai unor locuitori care de acum sunt concetăţenii voştri“.
 
La prânz, Regele se ambarcă pe bastimentul „Ștefan cel Mare“. Carol asistă astfel la transbordarea celor dintâi trupe ce treceau în Dobrogea: la ora 1 după-amiază, un detaşament de roşiori, o companie de vânători, o baterie de artilerie şi regimentul 5 de infanterie de linie se aflau pe malul drept.
 
Un român transilvănean, Boambă, a urat bun venit primelor trupe româneşti sosite să ia în stăpânire noua provincie românească, potrivit hotărârilor Tratatului de la Berlin, oferind tradiţionala pâine şi sare şi împodobind drapele cu flori (Georgescu, Ioan, „Români transilvăneni în Dobrogea“ în „Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul, 1918-1928“, vol. l, Editura Cultura Naţională, 1929, p. 615).
 
O circulară generală către toate prefecturile transmitea sec: „Astăzi (14 noiembrie 1878, n.n.) la 2 ore după amiază, armata română după ce s-a ascultat serviciul divin la Brăila în prezenţa Alteţei sale Regale, a primit înaltul ordin şi a trecut în Dobrogea. Poporul dobrogean a primit armata cu mare entuziasm. Autorităţile administrative române pleacă din Bucureşti mâine. Înălţimea Sa Regală Domnitorul împreună cu dl prim-ministru se întoarce astă seară în capitală. Mâine deschiderea Corpurilor Legiuitoare se va face în persoană de Alteţa Sa Regală Domnitorul. Faceţi îndată cunoscut publicului. Detalii se vor comunica cu a doua ocazie. (SJAN Vâlcea, fond Prefectura judeţului Vâlcea, dosar 61/1878, f.1, apud „Dobrogea în arhivele româneşti, 1597-1989“, coordonator Virgil Coman, Editura Etnologică, Bucureşti, 2013, p. 90).

Despre Aurelia Lăpuşan 

Aurelia Lăpușan, poetă, prozatoare, publicistă, cadru universitar. Născută la 24 iulie 1948 în Constanţa. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română - Universitatea Bucureşti. Cursuri postuniversitare de jurnalistică. Doctorat în teoria şi estetica teatrului. Activitate jurnalistică, universitară şi bibliografică. Este autoarea a numeroase volume de poezii, proză, din lista sa de lucrări publicate făcând parte şi 14 monografii dedicate Dobrogei, cele mai multe scrise în coautorat cu Ștefan Lăpușan.

Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea: „Dobrogia, devenită din nou parte din corpul României“ (document)

#sărbătoreşteDobrogea: Constantin Brătescu, „Dobrogea“

ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
 
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul Dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru poetul Olimpiu Vladimirov

17 Dec 2017 314

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru creatorul de muzee Gavrilă Simion

16 Dec 2017 551

#citeşteDobrogea Ţara Dobrogei şi pământul binecuvântat dintre ape. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa (galerie foto)

16 Dec 2017 512

#citeșteDobrogea Regele Carol I și constituționalizarea Dobrogei

15 Dec 2017 402

#citeșteDobrogea Numismatica în Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

15 Dec 2017 474

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru criticul Enache Puiu

14 Dec 2017 524

#citeşteDobrogea Simion Mehedinţi, părintele Daciei Pontica, 55 de ani de la trecerea în nefiinţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Dec 2017 413

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru compozitorul Dumitru Lupu

13 Dec 2017 809

#citeşteDobrogea 138 de ani de la naşterea fondatorului oceanografiei româneşti, Ioan Borcea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

13 Dec 2017 460

#SărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu pentru istoricul Gheorghe Dumitrașcu

12 Dec 2017 361

#citeșteDobrogea 139 de ani de la numirea primului Consiliu Comunal al Constanței

12 Dec 2017 471

#citeșteDobrogea CALLATIS - „a treia mare cetate grecească de pe țărmul dobrogean“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 Dec 2017 523

#sărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu acordate pentru Zizi și Petre Covacef (galerie foto)

11 Dec 2017 466

#sărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu acordate lui Virgil Coman

10 Dec 2017 978

#citeșteDobrogea141 de ani de la nașterea lui Constantin Moisil, fondatorul „Arhivelor Dobrogei”. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

08 Dec 2017 359

Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea“, de M.D. Ionescu

04 Dec 2017 524

#scrieDobrogea La 1 Decembrie 1918, rănită grav de ocupanți, Dobrogea își chema cetățenii acasă

01 Dec 2017 699

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul Dr. Dan Gabriel Sîmbotin, cercetător științific I, Filiala Iași a Academiei Române. Dobrogea și regăsirea de sine a românilor

01 Dec 2017 570

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul acad. Prof. Dr. Păun Ion Otiman, Președintele Filialei Timișoara a Academiei Române

01 Dec 2017 570

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul ministrului Culturii și Identității Naționale, Lucian Romașcanu

01 Dec 2017 552

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul companiei Comvex SA, unul dintre cei mai importanţi operatori portuari din Europa Centrală și de Est

01 Dec 2017 795

#scrieDobrogea Salvăm Edificiul Roman cu Mozaic sau... timpul mai are răbdare? (galerie foto)

01 Dec 2017 1556

Astăzi, îşi serbează onomastica. Constănţeni care poartă numele Sfântului Andrei (galerie foto)

30 Nov 2017 784

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul comandorului Nicolae Vatu - şeful Direcţiei Hidrografice Maritime

30 Nov 2017 555

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul lui Dorin Maer – director CFR SA Constanţa

30 Nov 2017 693

#sărbătoreșteDobrogea Mesajul dr. Cătălin Nicolae Grasa – manager general Spitalul Județean Constanța

30 Nov 2017 709

#scrieDobrogea Grigore Antipa, iniţiatorul ştiinţelor mării în România

30 Nov 2017 710

#scrieDobrogea Poarta maritimo-dunăreană a României în paragină - Sulina

29 Nov 2017 540

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai. Dobrogea - ademenirea noastră dinspre Mare

29 Nov 2017 555

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul prof. dr. Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“ Constanţa

29 Nov 2017 1205

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Gabriel Lefter, președinte Curtea de Apel Constanţa

29 Nov 2017 706

#sărbătoreşteDobrogea Mesaj Dana Dumitrescu, director general al Teatrului de Stat Constanţa-Dobrogea are nevoie de un TEATRU NAŢIONAL

28 Nov 2017 939

#sărbătoreşteDobrogea Mesaj prof. Doina Voivozeanu - directorul Centrului Cultural Judeţean „Theodor T. Burada“

28 Nov 2017 614

#sărbătoreşteDobrogea Mesaj Daniela Vlădescu-managerul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“

28 Nov 2017 1166

#scrieDobrogea Dobrogea văzută de un bănățean

28 Nov 2017 582

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Mariei Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară

27 Nov 2017 559

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa

27 Nov 2017 803

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul directorului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Traian Cliante

27 Nov 2017 587

Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța „Un sat dobrogean. Ezibei”, de C.D. Constantinescu Mircești

27 Nov 2017 466

#scrieDobrogea Un episod mai puțin cunoscut din istoria Peșterii Sfântului Andrei - sfințirea din 23 iulie 1944 (galerie foto)

27 Nov 2017 1622

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Ilie Floroiu, directorul Clubului Sportiv Farul Constanţa, fost mare atlet, deţinător a două recorduri naţionale

26 Nov 2017 709

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Elenei Frîncu, maestră emerită a sportului, vicecampioană mondială la handbal, cetăţean de onoare al municipiului Constanţa (galerie foto)

26 Nov 2017 1274

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Danielei Sofronie, campioană olimpică şi europeană la gimnastică

26 Nov 2017 1133

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul conf. dr. ing. Ciprian Ion Rizescu, Universitatea Politehnica din Bucureşti Facultatea de Inginerie Mecanică şi Mecatronică (galerie foto)

25 Nov 2017 692

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul lui Aledin Amet -Subsecretar de stat - Departamentul pentru Relaţii Interetnice

25 Nov 2017 679

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul profesorului universitar doctor Ibram Nuredin

25 Nov 2017 1101

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul dr. Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei Casa Mării Negre / Black Sea House

25 Nov 2017 744

#sărbătoreşteDobrogea Mesajul Ovidius Clinical Hospital

25 Nov 2017 850

info-sud-est.ro Cotidianul Ziua de Constanța, inițiatorul unui eveniment inedit pentru sărbătorirea Dobrogei

24 Nov 2017 229

#sărbătoreșteDobrogea Distincția Meritul dobrogean și medalia comemorativă Remus Opreanu acordate generalului Adrian Soci fost comandant al Brigăzii 9 Mecanizată Mărășești

24 Nov 2017 5885