#scrieDobrogea Primele cercetări arheologice la Mangalia în contextul cercetărilor arheologice dobrogene (galerie foto)

Până în anul 1878, când Dobrogea a revenit la statul modern român, despre monumentele arheologice descoperite pe teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră au lăsat însemnări mai mulţi cronicari, geografi şi călători străini, printre care: Dlugosz, Baudrand, Wagner, La Motraye, Mühlbach, Vincke, Moltke, Pappadopulus Vretos, Boucher de Perthes, dr. Allard, Lules Michel. Agronomul moldovean Ion Ionescu de la Brad a amintit, în lucrările sale, şi vestigiile antice descoperite în Dobrogea. Solowiew şi Murzakievici au realizat câteva sondaje pe Insula Șerpilor, în anii 1839 şi 1841. Désiré More, Engelhardt, Gustave Boissier, Ambroise Baudry şi Desjardins au realizat cercetări la Troesmis (Igliţa), în anii 1860-1867.
 
Remus Opreanu, primul prefect al judeţului Constanţa, a adunat în localul prefecturii, în anul 1880, diverse materiale arheologice descoperite pe teritoriul judeţului. În anul 1881, Mihail Sutzu a publicat un articol, la Paris, referitor la descoperirile arheologice din Dobrogea, după care a studiat şi a publicat informaţii despre metopele monumentului de la Adamclisi şi monedele emise la Callatis, Histria şi Tomis, dar şi despre monedele sciţilor.
 
Grigore Tocilescu a devenit director al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti în anul 1881 şi a coordonat cercetările arheologice din Dobrogea până în anul 1909. El a reuşit să descopere 60 de cetăţi în Dobrogea, traseul principalelor drumuri antice, valurile de apărare dintre Cernavodă şi Constanţa şi peste 600 de inscripţii. Cea mai mare parte a materialelor arheologice descoperite în Dobrogea au fost duse la Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti. Arheologul amator Dimitrie Butculescu a fost primul dintre arheologii români care a făcut observaţii stratigrafice în câteva dintre aşezările neolitice aparţinând culturii Gumelniţa. Inginerul topograf Pamfil Polonic, colaborator al lui Grigore Tocilescu, a realizat cercetări arheologice şi la Mangalia. El a realizat şi prima hartă a valurilor de apărare dintre Cernavodă şi Constanţa, hărţile Dobrogea preistorică şi greco-romană şi harta arheologică a Daciei.
 
La începutul secolului al XX-lea, Grigore Tocilescu a anunţat intenţia demarării unor cercetări arheologice sistematice în necropola tumulară de la Mangalia. Planul său nu a fost însă pus în practică. În anul 1902, el consemnează câteva informaţii în Revista pentru Istorie, Archeologie şi Filologie, referitoare la un mormânt din piatră într-o movilă de lângă Mangalia, considerată de locuitori ca fiind o carieră de piatră. Grigore Tocilescu a trecut în nefiinţă în anul 1909, iar în locul său a ajuns, pentru o scurtă perioadă, George Murnu, profesor de arheologie la Universitatea din Bucureşti şi membru al Academiei Române. În anul 1910, Vasile Pârvan a fost numit director al Muzeului Naţional de Antichităţi. Prin lucrările pe care le publicase, el îşi câştigase deja o anumită faimă în lumea ştiinţifică şi devenise profesor la Universitatea din Bucureşti, în locul lui G. Tocilescu.
 
În anul 1911, Vasile Pârvan demarează prima sa campanie de cercetări arheologice în Dobrogea, la cetatea Ulmetum, în prezent Pantelimonul de Sus, iar în anii următori a început cercetări arheologice la Histria. Concomitent, a condus campanii arheologice în toată Dobrogea, prin colaboratorii săi. Ca exemplu, în anul 1914 a finalizat cercetările de la Ulmetum, a început cercetările la Histria, dar a mai făcut diverse descoperiri la: Silistra, Peletlia, Caraorman, Constanţa şi Mangalia, după cum precizează Radu Vulpe în articolul publicat în volumul 1878 - 1928. Dobrogea - cincizeci de ani de viaţă românească. 
 
În anul 1915, profesorul de arheologie D.M. Teodorescu, ajutat de M. Doraş, Mateescu şi Nicorescu, a iniţiat cercetări arheologice la Mangalia. Aici însă, spre deosebire de Histria, numeroase căsuţe sărăcăcioase turceşti, împreună cu doar câteva construcţii mai importante, erau construite peste ruinele cetăţii Callatis. Descoperirile au fost publicate în Raportul Direcţiunii Muzeului Naţional de Antichităţi din anul 1915. Vasile Pârvan a descris şi a comentat, în Raportul Direcţiunii Muzeului Naţional de Antichităţi, apărut în anul 1920, inscripţia greacă referitoare la o gerusia - sfat al bătrânilor cetăţii Callatis -, descoperită cu ocazia construirii bisericii greceşti din Mangalia. Inscripţia era sculptată pe două fragmente din aceeaşi stelă de marmură, ale căror dimensiuni sunt de 40 X 62 cm. Gerusia din Callatis a fost întemeiată către mijlocul secolului I p.Chr., de către Apollonios.
 
În Raportul asupra activităţii Muzeului Naţional de Antichităţi în cursul anului 1915 înaintat Domnului Ministru al Instrucţiunii şi Cultelor de Directorul Muzeului, tipărit iniţial în Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Vasile Pârvan menţionează următoarele: „La Mangalia, descoperiri frecvente de obiecte antice făceau ca această localitate să fie, în aceiaşi măsură ca şi Constanţa, exploatată de toţi amatorii de antichităţi, români şi străini. O sumă de obiecte antice de preţ s-au înstrăinat în felul acesta; foarte multe au trecut graniţa. Aceasta ne-a făcut să înfiinţăm şi acolo un serviciu de strângere şi de conservare a antichităţilor. Cu ocazia descoperirii unui bogat şi interesant depozit de tipare de lut ars pentru figurine, am hotărât să se strângă şi să se adune la Primăria locală toate obiectele antice ce se mai găseau în localitate, le-am declarat proprietatea Statului şi le-am dat în primire dlui primar cu proces-verbal în regulă. Am dat, în acelaşi timp, părintelui paroh al oraşului calitatea de delegat permanent al nostru acolo şi de custode al secţiei înfiinţate. Muzeul central însuşi a întreprins săpături, dând la iveală resturi antice preţioase. Toate acestea au făcut să se deştepte interesul localnicilor pentru muzeu: unii au făcut donaţii, alţii şi-au adus obiectele antice şi le-au depozitat la primărie, alături de ale Statului, aşa că acum e numai o chestie de local şi mobilier pentru ca acest oraş să-şi aibă muzeul său, menit să se îmbogăţească destul de repede şi să constituie o adevărată podoabă pentru oraş“.
 
În acelaşi Raport, înaintat ministrului de Vasile Pârvan, a fost inserat şi Raportul special nr. 6. Prima campanie de săpături la Callatis, semnat de D.M. Teodorescu, în care sunt descrise, în detaliu, cercetările efectuate în anul 1915, la Mangalia. Din acest Raport am selectat câteva fraze relevante pentru situaţia artefactelor descoperite la Mangalia: „... multele răscoliri ale solului au scos la iveală o sumă de resturi antice de tot felul. Cea mai mare parte din ele au încăput pe mâini particulare, şi astfel, ori s-au pierdut, ori, din lipsă de însemnări precise şi mai ales prin faptul nepublicării lor imediate, ştirile asupra provenienţei lor sunt îndoielnice şi, ca atare, valoarea lor documentară este aproape nulă. (...) Foarte multe din lucrurile găsite la Mangalia însă nici n-au rămas în ţară. Cumpărate de amatori străini ele au luat calea străinătăţii, mai ales monedele şi obiectele de artă mărunte“.
 
Fragmentele arhitectonice descoperite în zona bazilicii de tip sirian au fost depozitate în beciul casei construite chiar peste bazilică. „Cele găsite întâmplător - notează D.M. Teodorescu în Raport - am luat măsuri să fie strânse la primărie, unde am pus bazele unui muzeu local, care chiar de acum se prezintă destul de frumos, conţinând obiecte de mare interes istorico-artistic şi care, credem că în urma unor lucrări mai intensive în direcţia aceasta va ajunge să fie unul din cele mai frumoase şi mai pline de interes din toată ţara.” Nu întâmplător am redat acest citat, scris în urmă cu peste un secol. Poate mai există cineva, în prezent, care să înţeleagă importanţa patrimoniului arheologic callatian.
 
În anul 1916 au continuat cercetările arheologice la Mangalia, sub coordonarea prof. D.M. Teodorescu, în timp ce V. Pârvan conducea săpăturile la Histria, însă decizia României de a intra în conflagraţia Primului Război Mondial şi ocuparea Dobrogei, în toamna anului 1916, de către Puterile Centrale, au dus la stoparea cercetărilor arheologice în Dobrogea. În timpul cât Dobrogea a fost ocupată de forţele germano-bulgaro-turce, muzeele regionale din Dobrogea, înfiinţate la iniţiativa lui V. Pârvan, în anii 1914 şi 1915, la: Constanţa, Mangalia, Silistra şi Ulmetum, precum şi muzeele înfiinţate la Adamclisi de G. Tocilescu şi la Hârşova de V. Cotovu, au fost jefuite şi devastate. Cele mai multe dintre exponate au ajuns în Bulgaria. La sfârşitul războiului, prin tratatele de pace, aşa-zişii oameni de ştiinţă germani şi bulgari, care jefuiseră muzeele din Dobrogea, au fost somaţi să restituie exponatele. Unele inscripţii de la Ulmetum şi Histria au fost recuperate, însă exponatele de la Mangalia şi Constanţa şi sculpturile de la Histria nu au mai fost găsite, menţionează Radu Vulpe în lucrarea menţionată.
 
În anul 1922, Vasile Pârvan a făcut un apel către autorităţi, în paginile Analelor Dobrogei, pentru exproprierea celor care aveau casele construite peste vechea cetate Callatis. Apelul său nu a avut însă niciun rezultat. Mai mult, în secolul care a trecut de atunci, s-au construit şi continuă să se construiască în cetatea Callatis: case, vile, hoteluri, restaurante, toate acestea racordate la noi reţele de: apă, canalizare, gaze naturale şi curent electric.
 
În anul 1924, Teofil Sauciuc-Săveanu, profesor la Universitatea din Cernăuţi, şi Oreste Tafrali, profesor la Universitatea din Iaşi, au început cercetări arheologice la Mangalia. Printre descoperirile mai importante au fost şi două inscripţii atribuite Colegiului dionisiac din Callatis. Cercetările arheologice au fost continuate de Sauciuc-Săveanu şi Tafrali şi în anii 1925 - 1927. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în limba franceză, în revista Dacia, printre materialele publicate fiind şi informaţii despre Basileus Cotys din Callatis.
 
Muzeul, distrus în timpul Primului Război Mondial, a fost refăcut în localul subprefecturii de la Mangalia. În anul 1927, Vasile Pârvan a publicat lucrarea Getica, după care, la doar 45 de ani, marele arheolog a încetat din viaţă. Cu el s-a încheiat o altă importantă etapă a cercetărilor arheologice din Dobrogea. La acea vreme, în afară de Callatis (Mangalia), erau deja finalizate sau se realizau săpături arheologice la: Histria, Capidava, Axiopolis (Cernavodă), Tropaeum Traiani (Adamclisi), Ulmetum (Pantelimon), Troesmis (Igliţa), Abrittus (Abtat-Calesi), Palmatis (Chiose-Aidin), Ibida (Slava Rusă), Argamum (Jurilovca-Dolojman).
 
Aşadar, după revenirea Dobrogei la statul modern român, activitatea arheologică din Dobrogea s-a caracterizat, în primii ani, prin colectarea obiectelor arheologice răspândite pe întreg teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, dar şi prin cercetări cu caracter particular. Din momentul în care Grigore Tocilescu a început să se ocupe de cercetările arheologice din Dobrogea, arheologia a înregistrat progrese notabile. Totuşi, lui Grigore Tocilescu i se poate reproşa faptul că a fost interesat în special de inscripţii, lăsând pe planul al doilea ştiinţa arheologică. Istoricul, arheologul şi epigrafistul Vasile Pârvan, cu studii la Bucureşti şi specializare în istoria antică în Germania, membru al Academiei Române şi al mai multor academii şi societăţi ştiinţifice din străinătate, a avut un rol deosebit de important în crearea noii şcoli româneşti de arheologie. Vasile Pârvan a îmbogăţit şi a crescut calitativ cercetările arheologice şi a pus pe primul plan activitatea arheologică dobrogeană, ridicând Dobrogea în rândul regiunilor cu cea mai frumoasă şi cea mai bogată arheologie.

Despre Sorin Marcel Colesniuc

Cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, şeful Muzeului de Arheologie „Callatis“ din cadrul Complexului Cultural „Callatis“ Mangalia, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa şi a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în Ştiinţe Politice la SNSPA Bucureşti, specializarea Securitate şi Diplomaţie.
 
Citeşte şi: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea Emanoil Bucuța, „Cincizeci de ani de presă dobrogeană“

#citeşteDobrogea P. Ştefănescu - „Pe malul dobrogean al Dunării putem scrie istoria noastră“ (document)