#citeșteDobrogea: 65 de ani de la primul spectacol al Teatrului de păpuși din Constanța, ca secție a Teatrului Dramatic (galerie foto)


 
  • Astăzi se împlinesc 65 de ani de la primul spectacol al Teatrului de păpuși din Constanța, ca secție a Teatrului Dramatic 

Teatrul de Păpuși Constanța, ca secție a Teatrului Dramatic Constanța, și-a început activitatea în data de 14 decembrie 1956 când actorii păpușari ai primei trupe constănțene au prezentat o premieră formată din „Peștișorul de Aur“, după Pușkin, dramatizare după Romulus Alexandrescu și „Prima Lecție“ de Ana Ionița și Gabriel Teodorescu, regia aparținându-i regretatului Claudiu Cristescu, cel care crease și decorul, iar creatorul păpușilor era Lucia Trotonghi Cristescu.

Printre primii actori care au fondat trupa constănțeană de păpuși se numără și Justin Defta, Mioara Jean, Georgeta Nicolau, Ichim Gheorghe, Constanța Popescu, Elena Motoc. Spectacolele se țineau în foaierul de la balconul Teatrului Dramatic.

Timp de zece ani, spectacolele Teatrului de Păpuși Constanța au fost create de Claudiu Cristescu, fondatorul și animatorul acestei trupe, cel care cerea întregii echipe o implicare sensibilă în actul artistic.

Primele spectacole ale Teatrului de Păpuși Constanța au fost prezentate publicului său într-o sală, amenajată de înșiși păpușarii constănțeni, la foaierul de la balconul Teatrului Dramatic de atunci.





Începând cu 1959, Teatrul de Păpuși constănțean se mută în sala Elpis, clădirea comunității elene construită în 1859, sală unde de-a lungul anilor au prezentat concerte și spectacole personalități marcante ale teatrului și liricii românești (inclusiv George Enescu).

În deceniile ce au urmat, Teatrul de Păpuși a reprezentat o prezență marcantă la festivaluri internaționale, turnee și congrese UNIMA în țări ca: Belgia, Bulgaria, Iugoslavia, Franța, Polonia, Rusia, în același timp participând la diferite reuniuni teatrale de gen din România: București –„Săptămâna Teatrelor de Păpuși și Marionete“, Bacău – Festivalul „Ion Creangă“, Galați – Festivalul „Gulliver“, Cluj Napoca „Gala Națională a păpușarilor“.



De-a lungul anilor, teatrul pentru copii a participat la numeroase festivaluri naționale și internaționale, a întreprins turnee, a participat la congrese ale UNIMA în Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Iugoslavia, Republica Moldova, Norvegia, Polonia, Rusia, Turcia.

Teatrul a participat la toate reuniunile teatrale de gen din România: „Săptămâna Teatrelor de Păpuși și Marionete”-București, Festivalul „Ion Creangă”-Bacău, Gala recitalurilor păpușărești-Botoșani, Festivalul „Gulliver”-Galați, Festivalul „La Strada”-Sibiu, Festivalul teatrelor pentru copii-Focșani, Gala recitalurilor-Sinaia, Zilele teatrului pentru copii-Iași, Gala Națională a păpușarilor-Cluj Napoca. Teatrul a participat de asemenea la festivaluri de teatru dramatic: Festivalul de teatru de la Piatra Neamț, Reuniunea studiourilor de teatru – Pitești, Festivalul de artă medievală – Sighișoara.




Teatrul de Păpuși Constanța este un teatru care a reușit performanța de a menține în repertoriu spectacole de mare succes la public, spectacole inspirate de piese originale și dramatizări ale unor pagini celebre ale literaturii dedicate copiilor. Ele și-au datorat succesul pieselor, regizorilor, scenografilor și nu în ultimul rând actorilor. Este vorba  de: „Băiatul și vântul” de Nadia Trandafilova, regia Margareta Niculescu, scenografia Mioara Buescu-Ella Conovici; „Fata babei și fata moșneagului” de Ion Puiu Stoicescu după Ion Creangă, regia Francisca Simionescu; „O fetiță caută un cântec” de Alecu Popovici, regia Ștefan Lenkisch, scenografia Mioara Buescu-Ioana Constantinescu; „Spărgătorul de nuci” de Victoria Gavrilescu după E.T.A. Hoffmann; regia Traian Ghițescu Ciurea, scenografia Mircea Nicolau; „Copilul din stele”, „Dulce ca .....sarea”; „Nu plânge, baby” (Varietăți) scenariul și regia Ștefan Lenkisch, scenografia Eugenia Jianu; „Călina Făt-Frumos”; ”Ursulețul Winnie Pooh” de Kovacs Ildiko după A.A. Milne, regia Kovacs Ildiko, scenografia Eugenia Jianu; „Micii mușchetari” de Lizica Mușatescu, regia Francisca Simionescu, scenografia W. Boloni; „Lecție de zbor și cor pentru puiul de cocor” de Cristian Pepino, regia Cristian Pepino, scenografia Ion Tițoiu; „O călătorie fără egal” de Vasile Cojocaru, regia Liviu Manolache, scenografia Carmencita Brojboiu; „Regele cerb” de Carlo Gozzi, regia Cristian Pepino, scenografia Eugenia Jianu.
 
În volumul „Comunitatea Elenă din Constanţa“, de Stavros Manesis, autorul prezintă câteva fotografii ale Teatrului „Elpis“ și descrie cum arăta clădirea.
 

„E o sală foarte frumoasă cu parchet, cu oglinzi mari în pereţii laterali, cu balcoane în formă de U. Spre ieşirea laterală există o cameră pentru garderobă şi bufet, deasupra intrării principale o sală inică, dar splendidă pentru şedinţele Asociaţiei; acolo se află şi biblioteca cu cărţi greceşti şi străine.

În 1899 se înfiinţează ca anexă a sa Asociaţia actorilor amatori „Compania lirico-dramatică“ condusă de Aristidis Stratis, care a sprijinit mult activitatea asociaţiei. În 1900 încasările actorilor amatori se ridicau la 2.000 franci, în 1902 la 1.500 franci, în 1904 la 1.000 de franci, în 1905 la 3.000 de franci, în 1915 9-10.000 de franci.

Pe această scenă, în februarie 1902 este prezentă marea cântăreaţă Evanghelia Paraskevopoulou, apoi Th. Pofantis, Ad. Tavoularis, Aperghis (Aprilie 1910), Marika Kotopouli (1912), Operetta Papaioannou (februarie 1914) şi cunoscutul Attic, în urmă cu câţiva ani. De asemenea au dat reprezentaţii actorii amatori ai tuturor comunităţilor străine şi multe trupe de actori români foarte bune.

Actorii amatori greci au jucat cele mai bune piese din dramaturgia greacă, de la Golfo şi Iubitul păstoriţei până la Burini lui Bogris şi Tatăl se şcoleşte, scrisă de Melas.“

 
 
Sursa foto: Comunitatea Elenă din Constanţa“, de Stavros Manesis
 
Citește și:
 
Şase decenii de la înfiinţare Povestea mai puţin cunoscută a Teatrului de Păpuşi din Constanţa (I)

Comunitatea Elenă din Constanţa schimbă macazul Modificări la clădirea Teatrului de Păpuşi


 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

520
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1583
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1416
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1606
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1175
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1267
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

975
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1142
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1151
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1548
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1715
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1625
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1569
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2278
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2284
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2093
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2533
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2513