#citeșteDobrogea: Alexandru Claudian, filosoful pornit din Dobrogea, către lume

 
 

Alexandru Claudian s-a născut pe 8 aprilie 1898, la Cernavodă, în familia generalului Floru Claudian și al Eufimiei, descendentă din neam de boieri, participanţi la Revoluţia din 1848.
Călătorind mult și făcându-și studiile în mai multe orașe, acolo unde tatăl său era detașat cu garnizoana (în Craiova, Caracal, Buzău sau Vaslui), viitorul filosof va absolvi, în 1922, Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, avându-i ca profesori pe Nicolae lorga, Ovid Densuşianu, Mihail Dragomirescu, Charles Drouet.
 
Activitatea de profesor de filozofie şi limba franceză, la diverse licee bucureştene de elită, a fost dublată de debutul său în publicistică, semnând cronici, note și recenzii în reviste precum „Pasul Vremii”, „Curentul nou” sau „Șantier”, alături de nume sonore ale epocii - Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Ștefan Zeletin sau Ion Pilat.

În 1928, marele sociolog și academician Dimitrie Gusti îi încredinţează un Seminar de Istoria Doctrinelor, la care Cladian renunţă în favoarea catedrei de la Liceul Militar şi a activităţii de asistent suplinitor la Seminarul de Filozofie Antică, la catedra prof. Ştefan Zeletin, din laşi. Predă şi la Catedra de sociologie şi etică, de istoria filozofiei vechi şi medievale.

Își susține doctoratul în anul 1930, cu o teză privitoare la rolul socialismului marxist în transformările sociale din perioada 1917-1918, iar în 1934 preia catedra de istoria filozofiei vechi și medievale.
În 1937, pleacă pentru un an la Paris, ca bursier al statului francez, urmând ca, în 1941, să fie numit titularul catedrei de sociologie şi etică a Universităţii din Iaşi. În urma desfiinţării catedrei de sociologie va ocupa postul de conferenţiar la Facultatea de Medicină din Iaşi, apoi, în 1954, pe cel de secretar de secţie al Academiei Române, transferându-se în cele din urmă la filiala din Iaşi a Academiei pe postul de cercetător ştiinţific.
Perioada ieşeană a fost deseori întreruptă de reveniri la Bucureşti, pentru documentare sau pentru întâlniri cu vechii săi prieteni: Tudor Vianu, Şerban Cioculescu, George Călinescu.

Îi apar în toată această perioada lucrările: Cercetări filozofice și sociologice, Colectivismul în filozofia lui Platon, Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte, Cunoaștere și suflet, Reflexiuni asupra războiului actual, Antisemitismul şi cauzele lui sociale - volume în care se materializează crezul său politic, încercările sale de a plasa cercetarea istorică a filosofiei în spațiul socialului.

În patrimoniul Bibliotecii Universității Ovidius se află Fondul Claudian, donat de urmașii autorului, constituit din:
 

 
Al.Claudian s-a stins pe 16 octombrie 1962, fiind îngropat în cimitirul Bellu din București, alături de alte personalități ale culturii și științei românești.
 

#citeşteDobrogea: 121 de ani de la naşterea filosofului şi sociologului dobrogean Alexandru Claudian. Colecţie rară la Biblioteca Universităţii „Ovidius“