#citeșteDobrogea „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: „Renumitul Magnet-Pașa din România” a refuzat să devină membru al Academiei Române


Deschis tuturor problemelor, sensibil față de colaboratori pe care îi alegea cu grijă și de care se ocupa îndeaproape, Suren Cedighian era un om complet, care repeta mereu „A nu fi atent la artă, la literatură, pentru că ești inginer, e o mare eroare. Te transformi într-o mașină, devii robot lipsit de sensibilitate". Savant apreciat și în plan internațional, biografia lui Suren Cedighian i-a atras atenția și publicistului Simion Tavitian, publicând-o în primul volum al triadei Armeni de seamă din România.


„Al zecelea copil în casa lui Avedis Cedigbian din localitatea Hapet (Turcia), care s-a stabilit în Constanța după primele masacre armenești comise de junii otomani, Suren Cedighian s-a născut în urbea tomitană în anul1902. Aici urmează școala armeană; din cauza primei conflagrații mondiale, familia este nevoită să se refugieze la Odessa și, mai apoi, la Nahicevan. În anul 1919 reîntorși la Constanta, părinții, oameni cu poziție socială și economică, doreau ca fiul lor să aibă o instrucție și calificare superioare. In acest scop, este trimis la studii în Germania, la Dresda, unde se înscrie la Facultatea de Electrotehnică. Aici studiau elitele europene în disciplinele tehnice, umaniste și economice. Printre studenții acestui puternic centru academic s-au numărat și Virgil Madgearu, Dimitrie Gusti și mulți alții.
În anul 1928 obține licență și susține teza de doctorat, după care se angajează la Firma A IT (Asociation Telephone - Teleuternic centru academic s-au numărat și Virgil Madgearu, Dimitrie Gusti și mulți alții.


În anul 1928 obține licență și susține teza de doctorat, după care se angajează la Firma A IT (Asociation Telephone - Telegraph) din New York. Până la încorporare, în 1937, când este chemat să-și satisfacă stagiul militar la marină, în Constanța. Comandantul marinei, Horia Măcelariu, dându-și seama că are un recrut deosebit, îl cheamă la dânsul și-i spune ca, în perioada stagiului «TR», (termen redus) să funcționeze ca profesor în cadrul școlii superioare de ofițeri de marină. Astfel, în perioada 1937- 1939, Suren Cedighian a fost profesor de electrotehnică și al altor discipline de acest profil în cadrul instituției de învățământ cunoscută astăzi sub numele Academia Navală «Mircea cel Bătrân».


DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF



În aceeași perioadă, respectiv din 1931, deschide un Birou și un magazin care oferă instalații de forță și lumină, aparate de radio și piese de schimb. De asemenea, comercializează aparate germane ale firmei «Blaupunkt» și olandeze, ale firmei «Philips». Firma a funcționat pe str. Ștefan cel Mare nr. 60 până în 1946, când a fost radiată.


Ocupă, pe rând, funcția de director la firma «Standard Telefoane», director al Institutului de Electromagnetică din București, fiind socotit un mare specialist în domeniu. Pentru cei din străinătate, ing. Suren Cedighian devine «renumitul Magnet-Pașa din România», datorită mai ales lucrărilor sale de specialitate apărute în Germania, Statele Unite ale Americii, Anglia, Franța, Suedia, Elveția. Cartea sa de referință, «Die magnetischen Werkstoffe», editată în Germania, la Dusseldorf (în câteva ediții), a fost retipărită în numeroase limbi.


În țară, la Editura tehnică, București, 1966 îi apare primul volum intitulat «Ferite». Cartea conține proprietățile generale și electrice ale feritelor, pierderi în ferite și factorii care influențează parametrii acestora. De asemenea, la Editura tehnică, București, în anul 1967 și 1974, apar două volume din ciclul «Materiale magnetice».


Inginerul Suren Cedighian este creatorul stației de comunicație- radio a Portului Constanta pentru zona Mediteranei, apreciată în mod deosebit de autoritățile marinei civile japoneze, telefonul de comunicare cu trenurile căilor ferate. Pentru contribuția sa deosebită în domeniu, acad. Aurel Avramescu i-a propus intrarea în Academia Română, el refuzând însă această cinste.


În ziua de 7 martie 1995, dr. ing. Suren Cedighian încetează din viață, în vârstă de 92 de ani. Pentru păstrarea memoriei sale colectivul fabricii Electromagnetica a hotărât să se creeze un muzeu purtându-i numele”.



#citește mai departe în „Armeni de seamă din România
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.


DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.


Sursa foto: Armeni de seamă din România, de Simion Tavitian



Citește și:

#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

584
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

606
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

807
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1020
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1554
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1612
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1849
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1664
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1591
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1466
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1960
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2338
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2535
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2844
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2801
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2554
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2521
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2675
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2792
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3451