#citeşteDobrogea - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Şapte decenii dedicate spiritualităţii româneşti. La doar 11 ani, Arşag Bogosian scria prima odă

În galeria marilor personalităţi armene din România, Arşag Bogdan Căuş a impresionat prin vasta activitate literară şi culturală pe care a desfăşurat-o, pe parcursul a şapte decenii, în varii domenii ale spiritualităţii româneşti, motiv pentru publicistul Simion Tavitian să-i publice biografia în primul volum al triadei „Armeni de seamă din România”.


 

„Bogdan Căuş (pe numele său adevărat Arşag Bogosian) s-a născut la Constanţa, în ziua de 25 iunie 1920, din părinţi armeni. Tatăl său, Nîşan, era originar din Sabincarahahisar, iar la Constanta avea o mică cafenea pe strada Carol I. A decedat de timpuriu, la vârsta de 35 de ani. Mama sa, Şînorig, născută Kazarian, a fost casnică, trebuind să crească patru copii (al treilea fiind Arşag).
 
Din primii ani de şcoală, Arşag Bogosian a vădit înclinaţii pentru poezie. La vârsta de 11 ani a scris o odă dedicată lui Vartan Mamigonian, pe care a recitat-o în cadrul uneia din serile culturale de la sediul H.O.G. (Asociaţia pentru ajutorarea Armeniei) din Constanţa.
Versuri ale tânărului poet au fost publicate în diverse ziare şi reviste din provincie şi din Bucureşti - «Ararat» (a binecunoscutului ziarist Victor Mestugean, fost director al ziarului Universul), Catedra, Cronica dobrogeană, Literatura, Rampa, Năzuinţa, Dobrogea jună etc.
 
Cursul inferior de liceu îl urmează la Liceul «Mircea cel Bătrân», iar cel superior la Liceul «Matei Basarab» din Capitală, la recomandarea criticului Perpessicius, care deţinea catedra de limba română. La vârsta de 12 ani, Arşag Bogosian a redactat singur revista «Cercetaşul de la mare», având pe frontispiciu pseudonimul Bogdan Căuş, care a devenit, ulterior, numele său legalizat. În 1936, tânărul poet, încă elev, a publicat primul său volum de versuri, «Primăvara în viaţă", care s-a bucurat de succes.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Dar adevărata vocaţie a tânărului Bogdan Căuş s-a manifestat în gazetărie. La 15 ani a publicat, în «Cronica dobrogeană», un roman foileton atrăgând atenţia cunoscutului critic şi istoric literar Perpessicius. Greutăţile materiale l-au determinat să continue studiile la fără frecvenţă, şi anume Conservatorul muncitoresc de artă condus de marele dramaturg şi regizor Victor Ion Popa, absolvind clasa de regie teatrală. Tot în această perioadă, Bogdan Căuş a practicat gazetăria. A fost corespondent pentru Dobrogea al cotidianului «Timpul», a publicat la «Vremea», unde scriitorul Arşavir Acterian era secretar de redacţie. A semnat nuvele şi proză satirică în «Timpul familiei», «Umorul», «Universul literar» etc.
 
În paralel, a scris şi a regizat spectacole de revistă. În 1939, Bogdan Căuş a devenit colaborator permanent la «Jurnalul literar» condus de George Călinescu. La pagina 180 a Enciclopediei «Cugetarea», apărută în 1941, Bogdan Căuş apărea ca scriitor, ziarist şi textier al unor şlagăre muzicale.
 
În perioada interbelică a lansat, împreună cu fratele său, Dick, şlagăre de succes, precum: «De vrei să dansez cu tine», «Un tango sentimental», «Fantasio», «Amăgire» şi altele.
La 30 august 1939, Felicia Kircorian, de la Radio Bucureşti, a prezentat, în sala «Elpis» din Constanţa, un concert de muzică uşoară, interpretând lucrări de I. Fernic, l. Vasilescu, G. Dendrino şi Ar'G Bogosian, iar pe 25 noiembrie 1939, pe aceeaşi scenă, o feerie muzicală, sub conducerea lui Ovanez Avedian, în 2 acte şi 32 de tablouri, text Paul Revin, Bogdan Căuş, V.A. Sabanov, Petre Georgescu, muzica Bogossian B, AR'G.(...)
 
După întoarcerea de pe front, Bogdan Căuş a contribuit la crearea Ansamblului Armatei, fiind autorul spectacolului de premieră. (...)
După 1990, a condus seria nouă a revistei «Ararat», al cărei colaborator a rămas până la sfârşitul vieţii. La editura «Ararat» i s-au publicat volumele: «Pe patul armei», «Amintirile unui sărindarist», precum şi cele două ediţii ale dicţionarului «Figuri de armeni din România». A fost membru al Uniunii Armenilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi membru al Asociaţiei Presei Periodice din România.
 
A încetat din viaţă la Bucureşti, în 21 martie 2000“.

                                                                             
#citeşte mai departe în „Armeni de seamă din România”
#„Armeni de seamă din România”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian
 
Citeşte şi:
 
#DobrogeaDigitală „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian, de astăzi în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea - „Armeni de seamă din România”, de Simion Tavitian: Anda Călugăreanu, de la balet, la muzică folk şi cursuri despre arta vorbirii