#CiteșteDobrogea: Carol I - „Această catedrală a orașului Constanța se înalță din temelie cu spesele statului“

  • Pe 4 septembrie se împlinesc 138 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, 1883 – 2021, prima biserică românească din orașul de la malul mării, construită după Războiul de Independență și revenirea Dobrogei la România.

Sfântul lăcaș a fost construit după planurile arhitecților Alexandru Orăscu și Carol Beniș. Prima pictură (distrusă la bombardamentul sovietic din anul 1941) a fost realizată de pictorul George Demetrescu Mirea între anii 1885 și 1895. După finalizarea picturii și recepția acesteia (în urma unor contestații unele picturi fuseseră retușate anterior), Catedrala a fost sfințită pe 22 mai 1895 de Partenie Clinceni, episcopul Dunării de Jos-Galați.

De la regretații Doina Păuleanu și Virgil Coman aflăm că, ajutoarele lui Mirea la zugrăvirea catedralei din Constanţa au fost Oprişan Rădulescu şi Iuliu Goşanec; primul dintre aceştia, „una dintre marile speranţe ale picturii noastre”, astăzi ignorat sau de-a dreptul uitat, s-a născut în comuna Parachioi (Băneasa), judeţul Constanţa, la 6 aprilie 1876 şi a urmat la Bucureşti, Şcoala Naţională de Arte Frumoase (1892 - 1900) - ca elev (preferat) al pictorului catedralei din Constanţa - absolvită cu Medalia de argint clasa I. Dispărut prematur dintre cei vii, la numai 30 de ani (în 1906), Oprişan Rădulescu lasă în urmă câteva portrete, peisaje şi naturi moarte, conservate la  Muzeul de Artă din Craiova.

Întregul mobilier din Catedrală a fost proiectat și realizat de arhitectul Ion Mincu. În anul 1923, odată cu reînființarea Episcopiei Constanța, biserica devine catedrală episcopală. Episcopii care au slujit aici au fost: Ilarie Teodorescu, Gherontie Nicolau, Eugeniu Laiu, Chesarie Păunescu, episcopii vicari: Gherasim Cristea, Epifanie Norocel și arhiepiscopul Lucian Florea, iar astăzi, în Catedrala Arhiepiscopală, care are și regim de mănăstire din anul 2002, slujește Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

În timpul celui de al doilea război mondial catedrala a fost bombardată în zona altarului de aviația sovietică. Reconstrucția și restaurarea ei au durat zece ani, biserica fiind resfințită în ziua de 14 ianuarie 1951 de Iustinian Marina, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. A doua pictură a fost realizată între anii 1959 și 1965 de pictorii Gheorghe Popescu și Niculina Dona-Delavrancea, sub directa coordonare a preotului paroh Nicolae Cănănău.

Carol I: „Și această biserică, catedrală a orașului Constanța, se înalță din temelie cu spesele statului

Actul punerii pietrei de temelie a Catedralei, astăzi monument istoric și de arhitectură, este semnat chiar de Regele Carol I și de Regina Elisabeta. Documentul, al cărui text îl redăm mai jos, este păstrat la Arhivele Naționale din Constanța.
 

Astăzi IV septembrie anul mântuirii una mie opt sute optzeci și trei, în al XVIII-lea an al domniei MS Regelui României și al augustei sale soții MS Regina Elisaveta, și în al cincilea an al anexării provinciei Dobrogea la Regatul României, s-a pus piatra fundamental a acestui sfânt și dumnezeiesc locaș, cu hramul Sf.Apostoli Petru și Pavel.
Și această biserică, catedrală a orașului Constanța, se înalță din temelie cu spesele statului, fiind președinte al Consiliului de Miniștri D. I.C. Brătianu, ministru la Departamentul  Cultelor și Instrucțiunii Publice D. P.S. Aurelian, iar Chiriarh al scaunului episcopal al Dunării de Jos Prea Sfinția Sa Episcopul Iosif.
Și spre aducere aminte scrisu-sa acest act în trei exemplare, din care unul s-a așezat în piatra zidită în fundamentele acestei bisericid, cel de-aldoilea s-a depus în Arhiva Generală a Statului, iar cel de al treilea exemplar în Arhiva Primăriei Constanța.
Carol,  Elisabeta”

În Catedrala din Constanța se află spre închinare o icoană a Maicii Domnului realizată la Schitul Durău-Neamţ,în 1932, după vestita icoană ,,Prodromiţa” de la Schitul Prodromul din Sfântul Munte Athos, Grecia, adusă la Constanța în 1935 de episcopul Gherontie Nicolau. Această icoană este singurul odor bisericesc care a scăpat nevătămat în urma bombardării Catedralei în 1941.
Printre preoții care au slujit la catedrală în secolul trecut îi putem aminti pe: pr. Gheorghe Rădulescu, pr. Gheorghe Niculescu, pr. Ioan Grigorescu, pr. Nicolae Paveliu, pr. Itigan, arhimandrit Ioachim Popescu, pr. Mihail Tătărâm, arhid. Vladimir Trandafir, pr. Ioan Coman, pr. Nicoale Cănănău, pr. Nicoale Herghelegiu, pr. Dumitru Andrei, pr. Dumitru Văcărescu, pr. Viorel Picu și pr. Constantin Ungureanu.
 

Preotul Gheorghe Rădulescu, primul preot ortodox român Constanţa, după Războiul de Independenţă

 
Preot paroh al Catedralei Arhiepiscopale din Constanţa (1893-1928), protopop al judeţului Constanţa (1893-1902), prim director al Seminarului din Constanţa (1923-1928) şi profesor de religie la actualul Colegiu Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa (1898-1928), preotul Gheorghe Rădulescu rămâne unul dintre cei mai reprezentativi preoţi pe care i-a avut Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Constanţa, de-a lungul existenţei ei până astăzi. Totodată, a fost primul preot ortodox român din oraşul Constanţa, după Războiul de Independenţă şi instalarea autorităţilor române în Dobrogea.

Părintele Gheorghe Rădulescu s-a născut pe 21 noiembrie 1866, în satul Lutu-Alb, comuna Urleasca (azi, satul Urleasca, comuna Traian), din judeţul Brăila. Părinţii lui, Marioara şi Radu Jipa, au avut 11 copii, iar unul din bunici, părintele Nicolae Duhovnicul, era preot în satul Herăşti, judeţul Giurgiu.

A urmat cursurile şcolii primare „de la Maica Domnului“ din Brăila, apoi pe cele ale gimnaziului, până în 1881 (când le întrerupe) şi, în urma unui concurs, s-a înscris ca bursier la Seminarul Teologic „Sfântul Andrei“ din Galaţi. După ce şi-a încheiat studiile seminariale în 1885, a fost numit învăţător în Satu Nou, comuna Chişcani, judeţul Brăila. Ajutat de micile economii pe care le-a adunat ca învăţător, a plecat la Bucureşti, unde, între anii 1886 şi 1889, a beneficiat iarăşi de o bursă, de data aceasta la cursul superior al Seminarului Central din capitală. După absolvirea studiilor Seminarului Central, s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti.

În urma căsătoriei cu Zina Emilian Dănescu, oficiată la 19 august 1890, a fost hirotonit preot pe seama Bisericii „Antim“ din Bucureşti, în data de 22 martie 1892. Nu după mult timp, la 1 iunie 1893, a fost transferat preot paroh la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Constanţa şi numit protoiereu al judeţului Constanţa, la aceeaşi dată, de episcopul Partenie Clinceni al Dunării de Jos, funcţie din care a demisionat pe 25 mai 1902. 
 
Fiind hirotonit preot şi numit protopop înainte de a termina Facultatea de Teologie, a reuşit să îşi susţină teza de licenţă cu titlul „Starea religioasă a Dobrogei în decursul vremurilor“ abia în anul 1904. Monografie foarte bine apreciată, teza sa de licenţă a devenit, pentru acea vreme, o lucrare de referinţă.
După ce a urmat cursurile de doctorat la Facultatea de Teologie din Bucureşti, şi-a susţinut teza intitulată „Studiu istoric asupra celor dintâi veacuri creştine“, la 28 decembrie 1920, având ca referent principal pe profesorul Dragomir Demetrescu. În urma susţinerii tezei, a obţinut doctoratul în Teologie cu calificativul „Magna cum laude“.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
 Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
 Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.

 
Citește și:

#DobrogeaDigitala 80 de ani de la bombardarea Catedralei din Constanța

 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

677
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

657
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

856
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1043
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

1573
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

1633
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

1875
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

1684
#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

#DobrogeaDigitală: Producția de lână din Dobrogea anului 1879 - „Lâna e aceea ce interesează direct pe Europa“

1610
#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

#DobrogeaDigitală: Grânele cultivate în Dobrogea anului 1879 - „Nu există isul maşinelor agricole“

1488
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Laerțiu (sec. III) - „Viețile, doctrinele și cugetările filozofilor vestiți”

1979
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Origene (sec. II-III) - „Împotriva lui Celsus”

2360
#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

#citeșteDobrogea: Norme de serviciu existente în cadrul comunei urbane Constanța în anul 1941

2554
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Herodian (sec. II-III) - „Istoria împăraților de după Marcus, în opt cărți”

2863
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Cassius (sec. II-III) - „Istoria romană”

2821
#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

#DobrogeaDigitală: „Pescuirile“ din Dobrogea anului 1879 - „Lacul Razim este cel mai important din acestea“

2573
#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

#DobrogeaDigitală: „Salinele și carierele“ Dobrogei din anul 1879 - „Cele mai importante sunt acelea din împrejurimile Tulcei și Măcinului“

2540
#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

#DobrogeaDigitală: Pădurile Dobrogei din anul 1879 - „Bogăția forestieră a Dobrogei este încă mare“

2694
#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului  Musulman din Medgidia

#citeșteDobrogea: Anul 1937 în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia

2813
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Filostrat (sec. II-III) - „Viața lui Apollonios din Tanya”, „Heroicos”

3470