#citesteDobrogea: Centenar Spiru Chintilă, pictorul îndrăgostit de Dobrogea

  •  Se împlinesc astăzi o sută de ani de la nașterea pictorului Spiru Chintilă
 
Născut în Bazargic (actualul oraş Dobrici, din Bulgaria), la 17 septembrie 1921, Spiru Chintilă a făcut primii ani de școală în orașul natal, continuându-și apoi studiile gimnaziale la Liceul „Mircea cel Bătrân”, după ce familia sa se refugiază la Constanţa, în anul 1940, când România cedează Cadrilaterul în favoarea Bulgariei.
 
A devenit ulterior elev al Academiei Libere de Pictură din Bucureşti, sub îndrumarea lui Francisc Șirato, Camil Ressu şi Alexandru Ciucurencu.

A debutat la Salonul Oficial din 1947, participând apoi la toate expoziţiile de stat şi municipale. Lucrările sale au fost prezentate în numeroase expoziţii personale şi colective, în ţară şi în afara ei, de la Paris până în America de Sud şi Asia centrală şi de sud-est.
 
A fost profesor de desen în București, iar în 1959 devine secretar al Uniunii Artiștilor Plastici şi preşedinte al Fondului plastic. Sub conducerea sa, ia ființă Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti.

Paralel cu activitatea dedicată colegilor de breaslă, își petrece timpul în atelier, realizând de-a lungul timpului, în diverse etape de creație, peste 2000 de picturi, desene, monotipuri, guaşe, cartoane pentru tapiserii, mozaicuri ceramice, picturi murale.
 
S-a apropiat, la începuturi, de arta fauvă, apoi de cea cubistă, pentru ca, în final, să fie considerat unul dintre cei mai autentici exponenţi ai constructivismului în creaţia românească. Autor de compoziţii, naturi statice, nuduri, portrete, Spiru Chintilă a redat în numeroase lucrări dragostea sa pentru peisajele dobrogene. În afară de pictura de şevalet, artistul s-a remarcat şi prin lucrări de tapiserie şi artă decorativă.

Legat profund de locul său de adopţie, a militat pentru proiectul „Medgidia - oraş cultural“ şi a contribuit decisiv la modernizarea muzeului de artă din localitate, care a găzduit, de altfel, în două dintre sălile sale, lucrările acestui artist dobrogean, legat până la sfârșit de misterul și lumina provinciei dintre ape.

Din 1968, în calitate de preşedinte al Fondului Plastic, are ideea de a organiza simpozioane de ceramică, iniţiativă care va atrage, alături de artiştii consacraţi, studenţi de la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. S-a implicat, de asemenea, pe plan naţional, în deschiderea mai multor galerii de artă şi ateliere de creaţie.
 
În mai multe oraşe din România, stau mărturie peste timp lucrări de artă monumentală semnate de Spiru Chintilă: pictura murală de la Casa de Cultură „Gh. Gheorghiu-Dej” din Bucureşti (realizată împreună cu Eugen Popa şi Constantin Crăciun), vitraliile de la Consiliul Popular din Focşani, mozaicul ceramic de la Spitalul din Constanţa (împreună cu Simona Vasiliu), mozaicul ceramic de la Casa de Cultură din Câmpina (împreună cu Romeo Zamfirescu), mozaicul ceramic de la Casa de Cultură din Medgidia (în colaborare cu Titu Drăguţescu) etc.

A avut expoziţii personale în ţară şi în străinătate, la Moscova, Sofia, Budapesta, Cairo, Alexandria, Paris sau Damasc, unde a participat cu pictură de şevalet, dar şi cu lucrări de tapiserie şi artă decorativă. A participat la Saloanele Oficiale, la expozițiile anuale de stat, bienale, republicane, municipale și interregionale de artă, la expozițiile comemorative și aniversare, la Pontica, Constanța, la „Magistralele Socialismului”, „Arta și Natura”, etc. În 2012, i se selectează 16 tablouri la expoziția S.C.A.R. „Intre tradiționalism și avangarda” de la Muzeul Municipiului București, lucrări reproduse și în Catalogul expoziției. Participă, de asemenea, la ampla expoziție „Artistul și Puterea – Ipostaze ale picturii românești în anii 1950 – 1990”, organizată de Fundația Centrul Cultural Artsociety, în sălile Bibliotecii Naționale București.
Numeroase desene, acuarele şi uleiuri semnate de maestrul Spiru Chintilă se regăsesc și în colecții particulare din țară și străinătate, fiind foarte apreciate de iubitorii artei.

În toamna anului 2016, când artistul ar fi împlinit 95 de ani de la naştere, Muzeul de Artă din Constanţa i-a inclus lucrările în expoziţia „Identitatea spaţiului dobrogean în opera maeştrilor Spiru Chintilă, Ion Pacea, Ioan Sălişteanu”.
 
Spiru Chintilă s-a stins din viaţă pe 25 aprilie 1985, la Medgidia.
 
 
Citește și:
 
Pictura zilei „Natură statică cu flori şi fructe” de Spiru Chintilă

 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Eusebiu (sec. III-IV) – „Cronica”, „Istorie bisericească”, „Pregătirea evanghelică”, „Viața împăratului Constantin”, „Către Constantin la treizeci de ani”

657
#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

#citeșteDobrogea: Istoricul Ion Moiceanu, dascălul care a insuflat elevilor militari spiritul naționalist și iubirea de ȚARĂ (GALERIE FOTO)

1623
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

1456
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1611
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1176
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1269
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

976
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1145
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1152
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1550
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1717
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1626
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1570
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2281
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2284
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2094
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1782
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1900
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2534
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2513