#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IV). Recensămintele Administrației Germane de Etapă

 
În toamna anului 1916, România pierduse controlul asupra celei mai mari părți din Dobrogea, aflată acum sub organizarea Administrației Germane de Etapă. Statul român condus de regele Ferdinand I mai păstra în stăpânire doar Delta și o parte din nordul județului Tulcea. Inițial, orașul Constanța a intrat sub administrarea statului bulgar, în baza unui tratat încheiat la Sofia de către reprezentanții Puterilor Centrale. Bulgarii sperau să preia controlul asupra întregii Dobroge și să își poată impune stăpânirea în fiecare așezare, fără vreo intruziune a aliaților germani.
 
Istoricul Valentin Ciorbea menționează că, imediat după preluarea controlului, premierul bulgar Vasil Hristov Radoslavov "vine personal în Dobrogea și participă la instalarea primarilor bulgari la Constanța și în alte localități" (Caraharman, Hârșova, Cernavoda, Rasova, Silistra)", iar în unele dintre acestea "sunt deschise posturi de poliție și se organizează tribunale ce aplică legea bulgară. Magistrații români, neagreați, au fost arestați sub acuzația că lezează interesele statului bulgar. Limba bulgară a fost impusă oficial ca mijloc de comunicare".
Radoslavov numește chiar și un prefect al Dobrogei, funcționar ce urma să se subordoneze Guvernului de la Sofia.
Bulgarii cred cu naivitate că vor fi lăsați de către aliații lor să facă ceea ce vor în Dobrogea și să exploateze provincia după bunul lor plac. Germania, Austro-Ungaria și Turcia văd însă lucrurile cu totul altfel. Pentru ele, bogăția Dobrogei și implicit, a Constanței, reprezenta satisfacerea problemelor de aprovizionare și asigurarea unor materiale prime, extrem de necesare pentru întreținerea armatei și pentru continuarea războiului. De asemenea, aliații sunt deranjați de abuzurile și de crimele comise de soldații bulgari. Ei știu că au nevoie de mână de lucru civilă, ori pentru asta trebuie să le asigure civililor rămași în zona ocupată o anume siguranță, ordine și liniște publică.
 
Din toate aceste motive, Germania se hotărăște să își impună controlul. Pe 24 octombrie 1916 se înființează Administrația Germană a Teritoriului din Dobrogea Românească, care ulterior, își schimbă numele în Administrația Germană de Etapă din Dobrogea. Profesorul Valentin Ciorbea arată că această structură militară era condusă de generalul-locotenent inspector Kurt Von Unger, ofițer subordonat feldmareșalului Von Mackensen. Potrivit lui Ciorbea, administrația germană avea ca principală misiune "colectarea și distribuirea proviziilor precum și punerea în funcțiunea unei noi producții orientată spre economia de război".
 
Imediat după încheierea războiului,în 1919 Constantin Brătescu avea să publice în revista Arhiva Dobrogei două statistici rămase de pe urma Administrației Germane de Etapă. Acestea fac referire la recensăminte ale populației Dobrogei și implicit, la cea a orașului Constanța. Alte documente în completare (din alte surse) arată că la începutul anului 1917, o parte dintre refugiații orașului aveau să revină acasă, încercând să își continue viața. Cei întorși erau ceva mai încrezători în viitor, odată cu instalarea pragmaticei administrații germane, al cărei  scop principal era exploatarea resurselor și nu cea a omului obișnuit.  Nu trebuie uitat faptul că acești dobrogeni nici nu prea aveau unde să meargă, pentru că o parte importantă din teritoriul României (mai puțin Moldova) era, de asemenea, ocupată.
Evident, nu se poate spune că germanii nu au comis abuzuri în timpul ocupației. Au existat destule, însă nimic nu se putea compara cu atrocitățile comise de bulgari în octombrie 1916.  
 
Marin Ionescu-Dobrogianu afirma în monografia "Tomi-Constanța" că la începutul ocupației, orașul era pustiu ,cu o populație de numai 8-9000 de suflete, dintre care foarte puțini români.
 
Brătescu publică în 1919 documentul intitulat "Statistica locuitorilor din zona administrației etapelor germane din Dobrogea, după situația din 15 mai 1917", act primit de la Vlădoianu, secretarul Pirmăriei Constanța. Conform acestui act, pe 15 mai 1917, urbea tomitană avea o populație de 26.708 locuitori, mult redusă față de situația de dinaintea ocupației (n.a. 33.918 locuitori - înainte de intrarea României în război).
Dintre cei 26.708 constănțeni ce locuiau în oraș pe 15 mai 1917, Brătescu scrie că 9457 erau români,10.780 turci,1503- germani, 1515-bulgari, 516-ruși, iar 2937,alte etnii.
 
Cel de al doilea recensământ al populației, făcut de germani, datează din 15 februarie 1918. De această dată vorbim despre un oraș cu 25.330 locuitori, dintre care 8586 români, 9536 turci,1502 germani, 1525 bulgari, 731 ruși, 3430 alții. Acest document i-a fost dat spre publicare, lui Brătescu, de către locotenentul Cagin, ofițer al Bazei Militare Franceze din Constanța.
Și din acest al doilea recensământ se vede clar că, pe timpul ocupației, urbea tomitană aveau cu aproximativ 7000 de locuitori mai puțin decât avusese înaintea intrării în război.
 
Un calcul statistic, al aceluiași Brătescu, efectuat în baza recensămintelor germane relevă faptul că în timpul ocupației, din întreaga Dobroge au plecat 59.052 de români (în 1913 erau înregistrați în provincie 147.042, pentru ca pe 15 mai 1917 să fie doar 87.990 - în concluzie, o depopulare de 28-29%). Acești refugiați aveau însă se întoarcă pe tărâmul transdanubian, imediat după terminarea Marelui Război...
(Va urma)
 
Bibliografie
ANGHEL/LEONTE 2015, Florin Anghel/ Cristian Andrei Leonte - Fantoma Farului Carol I. Regele, feldmareșalul Mackensen și salvarea statuii lui Ovidius din Constanța Veche; material publicat pe 22 iulie 2015, pe info-sud-est.ro
ANTONESCU 1919, Eftimie Antonescu - Les sacrifices roumains, pendant la guerre - les victimes civiles, Paris, 2 decembrie 1919
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1912
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1915-1916 (editat în 1919)
BĂJENARU 2019, Aurel Băjenaru - Victimele civile din timpul războiului 1916-1918. Constanța, articol publicat în techirghiol.com pe 2 oct.2019
BOLA 2019, Bogdan Bola - Dobrogea la 1918, anul Marii Uniri - de la agonie la extaz, articol publicat pe 15 decembrie 2019 pe bogdanbola.ro
BORONEANȚ 2007, Adina Boroneanț - Vasile Pârvan și patrimoniul arheologic dobrogean în timpul Primului Război Mondial, Documente în arhiva Muzeului Național de Antichități, articol publicat în SCIVA,tom 58, nr.3-4, p.229-264,București,2007
BRĂTESCU 1919 (1), Constantin Brătescu - După război, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1 ianuarie-aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (2), Constantin Brătescu - Două Statistici Etnografice Germane în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1, ianuarie - aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (3), Constantin Brătescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
BRĂTESCU 1920, Constantin Brătescu - Acte din timpul ocupației germane din Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, 1920
BUCUȚĂ 1928, Emanoil Bucuță - Cincizeci de ani de presă dobrogeană, Analele Dobrogei 1928, volum omagial cu cuprilejul Semicentenarului  Dobrogei "Cincizeci de ani de vieață românească 1878-1928"
CHERAMIDOGLU 1998, Constantin Cheramidoglu - Regimul ocupației militare la Constanța (oct.1916 - dec.1918), Analele Dobrogei, Serie Nouă an IV, nr.1, p.95-102
CIORBEA 1996, Valentin Ciorbea - Portul Constanța 1896-1996, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996
CIORBEA 2017, Valentin Ciorbea - Situația Dobrogei între anii 1916-1918 în izvoare istorice germane de epocă, Annals of the Academy of Romanian Scientists, Series on History and Archaeology Sciences, Volume 9, Nr.2/2017
CONEA 1928, Ion Conea - Luptele din Dobrogea în Răsboiul pentru unitatea neamului, Analele Dobrogei Anul IX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
DOBROUDSCHA - BOTE (Mesagerul Dobrogei), An II, nr. de miercuri, 3 ianuarie 1917
DRUCHE 2019, Ionuț Druche - Virgil Andrronescu, fost primar al Constanței. Recomandări din publicații periodice; material publicat pe 02.09.2019 pe site-ul bjconstanta.ro
DONAU-ARMEE-ZEITUNG 1916, ziarul Donau Armee Zeitung - Anzeiger fur Braila, nr.189, Brăila, 20 august 1916; articol p.1 - Prima zi de război la Constanța - Sau prima mare beție rusească
IANCU 2016, Mariana Iancu - Constanța, sub ocupație germano-bulgară: statuia lui Ovidius, dată jos de pe soclu, Cazinoul și hoteluri bombardate, articol publicat pe 22 august 2016 pe site-ul adevarul.ro
IONESCU 1919, G.N. Ionescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
IONESCU/DUPLOYEN 1924, Th. Ionescu/ I.N. Duployen - Ghid ilustrat 1924, Constanța și Techirghiolul, Institutul Grafic Albania, Constanța, 1924
IONESCU-DOBROGEANU 1919, col. Marin Ionescu-Dobrogianu - Invazia barbară din 1916-1918 în județul Tulcea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.3 și 4, 1919
IONESCU-DOBROGIANU 1931, col.Marin Ionescu-Dobrogianu - Tomi - Constanța, monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931
IORGA 1928, Nicolae Iorga - Români și bulgari în Dobrogea - Câteva simple observații nouă, Analele Dobrogei AnulIX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
KIRIȚESCU 1925, Constantin Kirițescu - Istoria Războiului pentru întregirea României, vol.1, București,1925
LAZU, Ion Lazu - Scriitori români în Primul Război Mondial - 83 de combatanți, un proiect al scriitorului Ion Lazu
MULLER 1926, B.A.Muller - Der Dobrudscha-Bote,dobrudscha.eu, Hamburger Staats - und Universitats - Bibliotek,1926
MOISE 2015, Gheorghe Moise - Luptele pentru Dobrogea, ro.historylapse.org
NELSON 2011, Robert L Nelson - German Soldier Newspapers on the First World War, Cambridge University Press, 2011, 268 p.
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1918, Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.1 al ședinței Consiliului Comunal din 19 decembrie 1918
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (I), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.2 al ședinței Consiliului Comunal, din 31 ianuarie 1919
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (II), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.3 al ședinței Consiliului Comunal, din 2 martie 1919
TAFRALI 1921, Orest Tafrali - Apărarea României Transdanubiene în străinătate, Analele Dobrogei, An II, nr.1, ian-martie 1921
URSU, Niculina Ursu - Anuarul Muzeului Marinei Române
 
Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (III) - Evacuarea populației, căderea orașului și atrocitățile