#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (IX) - Jefuirea vestigiilor arheologice și lupta lui Vasile Pârvan

Marele istoric român Vasile Pârvan (1882-1927) a iubit cu pasiune Dobrogea, acest tărâm milenar, încărcat de cultură și de istorie, și pe care el îl asemuia cu o cetate mărginită de apele Dunării și de undele Mării Negre. A lucrat din greu, a cercetat și a scris opere memorabile, ce au rămas pietre de hotar în povestea arheologiei românești și a celei internaționale.



Pârvan a deschis muzee în întreaga provincie, a creat șantiere arheologice, a descoperit și a publicat vestigii extraordinare, a scris opere capitale și s-a luptat, când a fost nevoie, cu autoritățile indiferente față de protejarea patrimoniului cultural.
Pârvan a descoperit zidul de incintă al anticului Tomis, porțile orașului din vremea împăratului Iustinian, Turnul Măcelarilor, vestigii cu care se mândrește atât de mult, astăzi, orașul Constanța.
A săpat în castrul de la Ulmetum - Pantelimon, și pe alte situri grecești, romane sau romano-bizantine.
Dar când te gândești la Pârvan nu poți uita că lui i se datorează descoperirea Histriei (identificată doar ipotetic de francezul Desjardins), dar și începutul cercetărilor arheologice sistematice de aici (din 1914), din cel mai vechi oraș de pe teritoriul României.


Primul Război Mondial va afecta și arheologia românească, și munca lui Pârvan. La finele anului 1916 aproape întreaga Dobroge cade sub stăpânire bulgaro-germană. Siturile arheologice și cele șapte muzee regionale sunt jefuite (unele haotic, altele organizat) iar vestigiile de valoare sunt prădate. Cad pradă acestei nebunii siturile marilor orașe antice Tomis (Constanța), Histria, Callatis (Mangalia), Tropaeum Traiani (Adamclisi), Carsium (Hârșova) etc. Artefactele sunt luate de bulgari, dar și de germani. Unele dintre ele nu s-au mai întors niciodatăîn Dobrogea și se găsesc fie prin diverse muzee din alte state și în depozitele acestora, fie în colecții particulare.


Dacă însă o parte dintre acestea au revenit acasă, ani buni după încheierea războiului, acest lucru i de datorează mai ales lui Pârvan, cel care a depus toate diligențele posibile în lupta de recuperare a acestor vestigii.


Detaliile acestei lupte se regăsesc publicate în articolul Adinei Boroneanț, "Vasile Pârvan și patrimoniul arheologic dobrogean în timpul Primului Război Mondial, Documente în arhiva Muzeului Național de Antichități", vezi sursa completă).
Documentele în cauză, memorii, scrisori, rapoarte către autorități, arată munca asiduuă a arheologului (refugiat la Iași, în timpul ocupației) și încăpățânarea sa, fără de care nu ar fi fost posibilă recuperarea obiectelor de patrimoniu. Ca reprezentant al Muzeului de Antichități el cere statului român să demareze acțiunea de recuperare. În paralel, le scrie istoricilor germani, cerându-le (de la confrate la confrate) să îl ajute în această misiune nobilă. El întocmește liste cu obiectele furate de soldați, cu detalii pentru identificarea lor.


La Constanța, Muzeul de Arheologie funcționase înaintea ocupației într-un pavilion al Grădinii Publice. În 22-23 octombrie 1916 el fusese devalizat, fiind sustrase "64 de inscripții și sculpturi, colecții devase de lut și lămpi, figurine de bronz, colecția de monede, etc" (sursă A. Boroneanț, p.231). O soartă similară o avusese Histria: "Casa Muzeului, în construcție în 1916, fusese și ea distrusă, dispăruse materialul de construcție plus restul colecției: 33 monumente publicate în Histria IV, 10 monumente inedite descoperite în 1916, 20 de fragmente sculpturale, capul lui Helios, două inscripții incastrate în zid..." (sursă A. Boroneanț,p.231). Nu mai enumerăm și obiectele dispărute din celelalte situri și muzee dobrogene.


În noiembrie 1918, Pârvan convinge într-un final autoritățile să înceapă campania de recuperare a antichităților jefuite. Se întâlnește la sfârșitul acelui an cu arheologul ceho-bulgar Karel Skorpil, directorul Muzeului de Arheologie din Varna. Acesta îi recunoaște că deține la instituție multe dintre monumentele prădate și se oferă să le înapoieze. Nu doar Skorpil deținea antichități. La o școală din Varna, aflată sub pază engleză, se aflau și alte vestigii sustrase din Dobrogea.


Statul bulgar se obligase, prin Tratatul de la Neuillys sur Seine (art.125-126), să înapoieze toate obiectele prădate din România, Grecia, Serbia și Macedonia.
Lucrurile merg însă foarte greu. Încă din martie 1919 antichitățile din România sunt urcate în vagoanele unui tren, dar acesta staționează în gara Oboriște (regiunea Varna). Din motive birocratice, dar și din pricina indiferenței autorităților (bulgare, dar și românești), trenul rămâne acolo timp de mai bine de doi ani. Abia în septembrie 1921 o comisie bulgară, compusă din arheologul Skorpil și din trei militari bulgari, predă cele două vagoane cu valori reprezentanților statului român.


Potrivit Adinei Boroneanț, în arhiva MNA se află astăzi un alt document al lui Pârvan „Ce nu s-a restituit", o listă a monumentelor ce nu au mai fost niciodată recuperate. Astfel, la Histria nu s-au mai întors "17 inscripții și fragmente, capul lui Apollo, relieful zeiței Victoria în bigă... un stâlp frumos din marmură albăstrie, găsit în vara anului 1916..., un mic altar de marmură...".


Constanței i-au fost jefuite în timpul ocupației 64 de inscripții și statui. Dintre acestea, doar 14 au mai fost recuperate, iar de soarta celorlalte nu se mai știe nimic.
Dacă Vasile Pârvan nu ar fi luptat așa cum a făcut-o, poate că nici cele 14 nu s-ar mai fi întors în orașul surghiunitului Ovidius...
(Va urma)


Bibliografie
ANGHEL/LEONTE 2015, Florin Anghel/ Cristian Andrei Leonte - Fantoma Farului Carol I. Regele, feldmareșalul Mackensen și salvarea statuii lui Ovidius din Constanța Veche; material publicat pe 22 iulie 2015, pe info-sud-est.ro
ANTONESCU 1919, Eftimie Antonescu - Les sacrifices roumains, pendant la guerre - les victimes civiles, Paris, 2 decembrie 1919
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1912
ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI 1915-1916 (editat în 1919)
BĂJENARU 2019, Aurel Băjenaru - Victimele civile din timpul războiului 1916-1918. Constanța, articol publicat în techirghiol.com pe 2 oct.2019
BOLA 2019, Bogdan Bola - Dobrogea la 1918, anul Marii Uniri - de la agonie la extaz, articol publicat pe 15 decembrie 2019 pe bogdanbola.ro
BORONEANȚ 2007, Adina Boroneanț - Vasile Pârvan și patrimoniul arheologic dobrogean în timpul Primului Război Mondial, Documente în arhiva Muzeului Național de Antichități, articol publicat în SCIVA,tom 58, nr.3-4, p.229-264,București,2007
BRĂTESCU 1919 (1), Constantin Brătescu - După război, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1 ianuarie-aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (2), Constantin Brătescu - Două Statistici Etnografice Germane în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.1, ianuarie - aprilie 1919
BRĂTESCU 1919 (3), Constantin Brătescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
BRĂTESCU 1920, Constantin Brătescu - Acte din timpul ocupației germane din Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, 1920
BUCUȚĂ 1928, Emanoil Bucuță - Cincizeci de ani de presă dobrogeană, Analele Dobrogei 1928, volum omagial cu cuprilejul Semicentenarului Dobrogei "Cincizeci de ani de vieață românească 1878-1928"
CHERAMIDOGLU 1998, Constantin Cheramidoglu - Regimul ocupației militare la Constanța (oct.1916 - dec.1918), Analele Dobrogei, Serie Nouă an IV, nr.1, p.95-102
CIORBEA 1996, Valentin Ciorbea - Portul Constanța 1896-1996, Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța, 1996
CIORBEA 2017, Valentin Ciorbea - Situația Dobrogei între anii 1916-1918 în izvoare istorice germane de epocă, Annals of the Academy of Romanian Scientists, Series on History and Archaeology Sciences, Volume 9, Nr.2/2017
CONEA 1928, Ion Conea - Luptele din Dobrogea în Răsboiul pentru unitatea neamului, Analele Dobrogei Anul IX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
DOBRUDSCHA - BOTE (Mesagerul Dobrogei), An II, nr. de miercuri, 3 ianuarie 1917
DRUCHE 2019, Ionuț Druche - Virgil Andrronescu, fost primar al Constanței. Recomandări din publicații periodice; material publicat pe 02.09.2019 pe site-ul bjconstanta.ro
DONAU-ARMEE-ZEITUNG 1916, ziarul Donau Armee Zeitung - Anzeiger fur Braila, nr.189, Brăila, 20 august 1916; articol p.1 - Prima zi de război la Constanța - Sau prima mare beție rusească
IANCU 2016, Mariana Iancu - Constanța, sub ocupație germano-bulgară: statuia lui Ovidius, dată jos de pe soclu, Cazinoul și hoteluri bombardate, articol publicat pe 22 august 2016 pe site-ul adevarul.ro
IONESCU 1919, G.N. Ionescu - De sub ocupația germană în Dobrogea, Analele Dobrogei vol.II, nr.2, aprilie - iunie 1919
IONESCU/DUPLOYEN 1924, Th. Ionescu/ I.N. Duployen - Ghid ilustrat 1924, Constanța și Techirghiolul, Institutul Grafic Albania, Constanța, 1924
IONESCU-DOBROGEANU 1919, col. Marin Ionescu-Dobrogianu - Invazia barbară din 1916-1918 în județul Tulcea, Arhiva Dobrogei vol.II, nr.3 și 4, 1919
IONESCU-DOBROGIANU 1931, col.Marin Ionescu-Dobrogianu - Tomi - Constanța, monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931
IORGA 1928, Nicolae Iorga - Români și bulgari în Dobrogea - Câteva simple observații nouă, Analele Dobrogei AnulIX, vol.I, tomul omagial semicentenar Dobrogea - Cincizeci de ani de vieață românească, București, Cultura Națională, 1928
KIRIȚESCU 1925, Constantin Kirițescu - Istoria Războiului pentru întregirea României, vol.1, București,1925
LAZU, Ion Lazu - Scriitori români în Primul Război Mondial - 83 de combatanți, un proiect al scriitorului Ion Lazu
MULLER 1926, B.A.Muller - Der Dobrudscha-Bote,dobrudscha.eu, Hamburger Staats - und Universitats - Bibliotek,1926
MOISE 2015, Gheorghe Moise - Luptele pentru Dobrogea, ro.historylapse.org
NELSON 2011, Robert L Nelson - German Soldier Newspapers on the First World War, Cambridge University Press, 2011, 268 p.
PETCU, Marian Petcu - Presa "anilor de foc" - Secvențe din jurnalismul Primului Război Mondial"
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1918, Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.1 al ședinței Consiliului Comunal din 19 decembrie 1918
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (I), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.2 al ședinței Consiliului Comunal, din 31 ianuarie 1919
PRIMĂRIA CONSTANȚA 1919 (II), Dosar arhive 6/1918 SJCAN Constanța, proces-verbal nr.3 al ședinței Consiliului Comunal, din 2 martie 1919
TAFRALI 1921, Orest Tafrali - Apărarea României Transdanubiene în străinătate, Analele Dobrogei, An II, nr.1, ian-martie 1921
URSU, Niculina Ursu - Anuarul Muzeului Marinei Române
VICTORIA, Victoria, ziar constănțean, numerele din 8 și 9 septembrie 1916


Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Constanța în timpul ocupației germano-bulgare (1916-1918) (VIII) - Presă germană în orașul lui Ovidiu – „Prima zi de război" și ziarul „Der Dobrudscha Bote"