#citeșteDobrogea: Excavații și utilaje folosite la lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră

 

Conform planurilor de execuție lucrările la Canalul ce avea să lege Dunărea de Marea Neagră, aveau în vedere folosirea muncii manuale și a celei mecanizate. În privința celei mecanizate, aceasta avea în vedere folosirea unor utilaje și instalații aduse din Uniunea Sovietică.

Excavaţiile executate în regia canalului se ridicau la valoarea de 249.350.000 lei. Din cantitatea totală programată de 1.247.000 mc, s-a executat numai 1.083.000 mc.

O cauză a nerealizării planului de excavaţii a fost reprezentată de lipsa utilajelor necesare lucrărilor, acestea nefiind primite la termen. Pe de altă parte lucrările încep cu întârziere datorită nedefinitivării la timp a traseului canalului. Lucrările în portul Taşaul (Midia), aveau în vedere iniţial fonduri de 237.940.913 lei, fiind folosiţi doar 155.000.000 lei. Digurile au fost prelungite, iar tonajul de piatră prevăzut a fost mai mic.

Excavaţiile s-au ridicat pentru km 2-3 +600 şi km 4-7 la 48.500.000 lei, pentru km 7-15 şi 22,700-23,400, la 169.000.000 lei, în cariera Canara, s-au ridicat la 14.100.000 lei, în timp ce organizarea şantierului 8 beneficia de 130.000.000 lei. Portul Taşaul-Midia a beneficiat de 237.940.913 lei.

Pentru proiectarea terasamentelor cu roaba la canalul de refulare, din Direcţia regională Cernavodă, la km 0+000 - 4+000, urmau a fi dislocaţi 65.000 mc, costurile fiind de 11 milioane lei. Proiectarea terasamentelor cu căruţa la canalul navigabil, pentru km 2+650 – 3+ 250 şi 4+000-7+000, totaliza disclocarea a 240.000 mc, în total sumele necesare fiind de 44.150.000 lei.

Pentru Regionala Medgidia, proiectarea terasamentelor cu căruţa la km 7+ 000 – 15+000, erau estimate la 740.000 lei, iar în ceea ce priveşte km 22+700 – 23+700, erau estimate la 100.000 lei. Suma totală fiind de 840.000 la care se adăuga costul pe mc şi rabatul, suma finală fiind de 136.440.000 lei. Proiectarea terasamentelor cu draglina la canalul de desecare, la km 7 + 000 – 15 + 000 se ridica la 6.800.000 lei. 

Pentru Direcţia regională Midia, în proiectul Canara, ce avea în vedere realizarea terasamentului la calea ferată, pe o distanţă de 4 km, costurile erau de 22.400.000 lei. În total pentru cele trei regionale costurile erau de 386.000.000 lei. 

Lucrările de excavaţii între km 11+600 – 14 + 600, se cifrau la 102.350 mc, urmând ca pentru realizarea planului să fie dislocaţi 5500 mc/zi. În privinţa forajelor se avea în vedere executarea pe zi a 30-40 ml, în total fiind planificaţi 8320,25 ml. Manual urmau să fie executaţi 3653,00 ml, aproximativ 50 ml/zi.

Excavaţiile din anul 1950, realizate în regia Direcţiei Generale a Canalului au fost realizate conform planului, chiar fiind depăşite. Cantitatea  planificată a fost de 2.549.000 mc, realizându-se 2.611.567 mc (102,4%). Excavaţiile nu au fost realizate ritmic ci mai degrabă sunt manifestări cu caracter spasmodic, fiind angajate multe lucrări, dar niciuna finalizată.

Proiectul tehnic general din 1950, estima costul total al lucrărilor la 6075 milioane lei. Traficul capabil urma să fie 37,8 milioane tone/an. Durata parcursului Cernavodă-Năvodari, urma a se realiza în 10,5 ore. Pământul excavat în Valea Carasu,  era cifrat la 23 899 mc, în zona de creastă – 69 829 mc, în restul canalului 8 917 mc. 

Din porturi urmau a fi excavaţi 18 889 mc. Betonul simplu şi armat ce urma a se folosi se ridica la 426.000 mc., ciment – 120.000 t, oţel beton – 19.200 t, piatră spartă şi nisip – 590.000 t, lemne – 10.000 mc, construcţii metalice şi mecanisme – 4510 t. Proiectul tehnic general va fi restructurat în 1952, dar va prelua majoritatea datelor din proiectul tehnic general din 1950.

Au fost transportate 866.000 tone faţă d 1.011.377 tone cât fuseseră planificate, a fi realizate în 1950. Au fost folosite 22 de locomotive şi 41 de vagoane. Fiecare vagon a transportat zilnic 24 de tone, făcând în medie 3 - 4 curse, faţă de 83 de tone cât ar fi trebuit să transporte după norma de 3,6 tone pe vagon şi oră. Aceste vagoane au fost utilizate în poporţie de 30%.    Ne putem da seama de incapacitatea de a utiliza utilajele și de a realiza planurile propuse.             

 

Tonajul potrivit planului se cifra la 1.909.063, iar tonajul efectiv realizat la 866.525. Au fost folosite mijloace mecanizate:

⦁ până la 10% - aruncarea cu explozibil în masă,

⦁ până la 15% - prin hidromecanizare, folosindu-se apa din bățile de pe Valea Kara-su,

⦁ până la 25% - cu screpere şi buldozere,

⦁ până la 50% - cu excavatoare.

Putem conchide prin a spune că în conformitate cu Proiectul tehnic genaral, au fost realizate planificările în anul 1950,  fiind cu puțin depășite. Tehnica folosită nu permitea realizarea planului de muncă zilnic, la acest lucru adăugându-se și întârzierea în furnizarea utilajelor și defecțiunile apărute la acestea.

 

S.J.A.N.C., Fond Direcția Generală a Canalului Dunăre-Marea Neagră, Dosar 1/1949, vol. II.

Ibidem, Dosar 20/1950

Ibidem, Dosar 7/1950

Ibidem, Dosar 2180/1952

Ibidem, Dosar 26 bis/1950, vol. X

Adrian Ilie, Claudia Ilie, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Editura Ex Ponto, Constanța, 2011

 

 

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.

Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.

Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).

Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).

Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.

Autor al unor studii și cărți de metodică și management.

Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.

Membru al Societății de Științe Istorice din România.

Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.

Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).

Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.

Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).

Premii obținute pentru activitatea publicistică.

Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

 

#citeșteDobrogea: Meserii și meseriași în Constanța veacului trecut