#citeșteDobrogea: În fresca bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Nina Arbore s-a descoperit pe ea însăși


 
  • Se împlinesc astăzi 132 de ani de la naşterea artistei Tamara Nina Arbore.
 
Pictoriţa bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, din Constanța, s-a născut la Tecuci, pe 8 octombrie 1889, într-o familie de vechi boieri din Basarabia, fiind cea mai mică dintre copiii Ecaterinei și a lui Zamfir-Ralli Arbore, om de litere.
 
Cu un arbore genealogic ce coboară până în veacul al XV-lea, la Cristea Arbore, pârcălab de Neamț, Nina a fost ultima urmaşă a acestor mari boieri moldoveni. Având din copilărie mediul propice formării unei educații solide, și-a făcut studiile liceale la București, perioadă în care s-a dovedit tot mai pasionată de artă și, timp de doi ani, a învățat să picteze în atelierul artistului Nicolae Vermont.
 
A plecat apoi la München, unde s-a înscris la Academia de Artă, care promova curentele inovatoare. A fost interesată și de gravură, a studiat diferite tehnici de pictură, printre care fresca, și a învățat grafică, în special ilustrația.
 
Din Germania a plecat la Paris, unde, în atelierul lui Henri Matisse, a descoperit tainele culorilor, fiind ultima promoție care a avut privilegiul de a învăța de la faimosul pictor francez, mentor al unei alte artiste din România, Milița Petrașcu.
 
Perioada de la Paris a conturat și influențat pregnant stilul Ninei Arbore, fiind o adeptă a inovațiilor lui Matisse, căreia i-a fost și model, inspirându-i celebrul tablou „La Blouse Roumaine“.
 
Arta ei cu note expresioniste şi foviste, de mare succes printre colecţionarii şi criticii de artă ai perioadei interbelice, se îmbină armonios cu pasiunea pentru pictura cu influenţe neobizantine.

Împreună cu Olga Greceanu şi Cecilia Cuţescu-Storck, Nina Arbore a pus bazele unei strânse prietenii artistice, înfiinţând, în 1916, „Asociaţia femeilor pictore şi sculptore”, patronată de Casa regală a României. Prietenia lor a fost numită ulterior  „Grupul celor trei doamne”, cele trei artiste – exponente ale modernismului şi avangardei internaționale – călătorind mult în străinătate şi expunând în mari oraşe din lume: New York, München, Barcelona şi Roma.

La Expoziţia Internaţională de Arte Plastice de la Barcelona, din anul 1929, artista a fost distinsă cu Diploma de Onoare.
 
Dar cea mai importantă operă a Ninei Arbore a rămas fresca de 2.000 m², din biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Urme memorabile a lăsat și în alte lăcașuri din țară, precum biserica „Sfântul Ilie” din Sinaia sau catedrala din Deva.
 
Recepția picturii din lăcașul de cult tomitan a avut loc la 29 noiembrie 1938, comisia fiind formată, printre alții, de episcopul Gherontie Nicolau și Camil Ressu, directorul de atunci al Academiei de Belle Arte din Bucureşti.
 
În Arhivele din Constanța, este păstrat documentul prin care a fost aprobată oferta Ninei Arbore și unde sunt menționate și câteva indicații despre lucrare. Astfel, se spune că „pictura se va executa al fresco (pe proaspăt) pe fond de aur 14 carate. Brâiele de demarcaţie, precum şi hramul de la intrare se vor face din mozaic. Nimburile se vor face în relief, mărginite de un brâu de mozaic şi vor fi aurite cu aur lucios 32 carate. Toată lucrarea se va executa sub supravegherea artistică a arhitectului diriginte, pentru a nu fi discordanţă între arhitectură şi pictură”.
 
Despre frumusețea acestei lucrări, scria pictorul Tache Soroceanu în Adevărul literar și artistic, în 1937: „O operă de înnoitor, o operă personală […] spontană şi lucidă până în detalii […] Aş putea spune că blânda fiică a lui Zamfir Arbore, aşa de modestă totdeauna, aşteptând o zi a ei, a ajuns la cea mai mare izbândă: s’a găsit pe ea însăşi”.

Nina Arbore a murit la 7 martie 1942, în București, operele sale fiind incluse în multiple colecţii publice - Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti sau Biblioteca Academiei Române.
 
Sursa foto: captura youtube/tvr cultural

Citește și:
In memoriam Nina Arbore, pictoriţa care a zugrăvit Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Constanţa

 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879 - „Nu va putea să întârzie a dobândi o importanţă reală pentru navigatie şi comerciu“ (II)

901
Istoria Dobrogei - Bibliografie:  Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Arnobius (sec. IV) - „Împotriva păgânilor”

1074
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Itinerarul lui Antoninus” (sec. III)

1088
#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

#DobrogeaDigitală: Babadag în anul 1879 - „Este partea cea mai bogată, cea mai sănătoasă şi cea mai interesantă din toată Dobrogea“

1235
#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

#DobrogeaDigitală: Chiustenge în anul 1879, „Constanţa genovesilor şi vechia Tomis a romanilor, locul de exil şi mormântul poetulul latin Ovid“ (I)

954
#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

#citeșteDobrogea: Postul de Ramadan al elevilor Seminarului Musulman din Medgidia în 1942

1110
#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

#DobrogeaDigitală: Sulina în anul 1879 - „Clădit la gura canalului Sulina pe o limbă strâmtă de pământ artificial“

1135
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Porphyrios (sec. III) - „Viața lui Pitagora”, „Peștera nimfelor din Odiseea”, „Despre abstinență”

1529
Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

Istoria Dobrogei - Bibliografie: „Harta lui Peutinger” (sec. III)

1699
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Dexip (sec. III) - „Cronică universală”

1611
#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

#citeșteDobrogea: Contraamiralul Nicolae Dumitrescu-Maican, la comanda flotilei în timpul războiului de independență

1554
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Solinus (sec. III) – „Culegere de fapte memorabile”

2262
#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

#citeșteDobrogea: Emigrarea evreilor din România prin portul Constanța

2266
#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

#DobrogeaDigitală: Măcin în anul 1879 - „Tutunul se cultivă mai în toate satele acestui district“

2080
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Industria din oraşul Tulcea şi din toată Dobrogea este încă nulă“ (II)

1767
#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

#DobrogeaDigitală: Comerțul tulcean din anul 1879 - „Vânzarea lânurilor s-a făcut sub condiții deplorabile“ (I)

1887
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Scutul de la Dura-Europos

2515
Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

Istoria Dobrogei – Bibliografie: Athenaios (sec. III) - „Banchetul înțelepților”

2499
#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

#DobrogeaDigitală: „Populațiunea“ orașului Tulcea din anul 1879

2707
#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

#citeșteDobrogea: Colonelul Anton Barbieri, un comandant italian pentru flota statului român

2522